Intrarea în Biserică a Maicii Domnului comemorează aducerea Fecioarei Maria la Templu de către părinții ei, Sfinții Ioachim si Ana. Arhiereul Zaharia a închinat-o pe Maica Domnului în Sfânta Sfintelor, locul cel mai sfânt din Templu, unde numai arhiereul intra o singură dată pe an. Fecioara Maria a stat în Templu timp de 12 ani, arată crestinortodox.ro.
În tradiția populară, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este cunoscută și sub denumirile Vovidenia sau Sărbătoarea Luminii.
Tradiții și obiceiuri
Conform tradiției, de Intrarea Maicii Domnului în Biserică, la fel ca de Crăciun, cerurile se deschid, iar oamenii pot înțelege graiul animalelor.
De asemenea, este momentul în care credincioșii se roagă pentru împlinirea celei mai mari dorințe din viața lor.
În data de 21 noiembrie 2020, nu se prelucrează lâna și nici pieile de animale, pentru că vitele riscă să fie atacate și ucise de animale sălbatice, iar femeile nu au voie să spele rufe întreaga zi.
Credincioșii mănâncă doar bucate de post și preparate din peşte, care sunt sfințite la biserică și sunt împărţite copiilor şi săracilor.
La biserică se fac pomeniri pentru cei care au decedat în condiţii suspecte, înecaţi sau fără lumânare. Se împart pachete cu peşte, cu fructe şi lumânări.
În nordul ţării, pentru cei care au încetat din viață fără lumină, se dau de pomană plăcinte cu dovleac şi câte o lumânare albă pentru că lumânarea albă nu se stinge niciodată, conform tradiției.
De asemenea, credincioșii rostesc Rugăciunea de Vovidenie, care le împlinește orice dorință.
“Valuri de patimi mă împresoară; mare necaz şi strâmtorare îmi umplu sufletul o, întru-tot Sfântă Maică, linişteşte sufletul meu cu pacea Fiului tău şi alungă deznădejdea şi întristarea sufletului meu cu harul Său. Potoleşte furtuna păcatelor mele care mă frig precum un vierme în foc şi stinge-i flăcările. Umple-mi inima de bucurie, Preacurată Maică şi împrăştie ceaţa nelegiuirilor mele de la faţa mea, căci acestea mă împresoară şi mă tulbură. Luminează-mă cu lumina Fiului tău.
Sufletul meu se simte sfârşit; totul îmi este greu, chiar şi rugăciunea. Iată-mă, rece ca piatra. Buzele mele şoptesc o rugăciune, dar inima mea nu tresaltă. Necazurile m-au împresurat de pretutindenea. Topeşte gheaţa din jurul sufletului meu şi încălzeşte-mi inima cu dragostea ta. Nu-mi pun nici o încredere în apărarea venită de la oameni, ci îngenunchez dinaintea ta, o, Prea Sfântă Maică şi Fecioară. Nu mă alunga de la faţa ta, ci primeşte rugăciunea robului tău. Tristeţea m-a cuprins.
Nu mai pot răbda năvălirile diavolilor. Nu am nici o apărare, nici nu aflu loc de refugiu, om nenorocit ce sunt. Sunt pururea biruit în lupta aceasta şi nu am altă mângâiere decât în tine, Preasfântă Maică. O, nădejde şi apărarea tututror credincioşilor, nu trece cu vederea rugăciunea mea!”, este cea mai puternică rugăciune către Maica Domnului.
