De Rusalii se sărbătorește Pogorârea Duhului Sfânt. Pentru că evenimentul s-a produs la 50 de zile după Înviere și în ziua Cincizecimii iudaice, sărbătoarea se mai numește și Cincizecimea. Totodată, i se mai spune Duminica Mare și este o zi foarte importantă pentru creștini. Pogorârea Duhului Sfânt a fost anunțată chiar de Iisus la Cina cea de Taină. „Eu vă spun adevărul. Vă este de folos ca să Mă duc Eu. Căci dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi, iar dacă Mă voi duce, îl voi trimite la voi”.
Se spune, în „Faptele Apostolilor” (cartea a V-a a Noului Testament), că în ziua Cincizecimii iudaice „toți apostolii erau adunați la un loc și din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet ca de suflare de vânt ce vine repede și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi”.
Impresionat de această întâmplare deosebită, Apostolul Petru a ținut o predică în urma căreia s-au botezat 3.000 de suflete. Astfel s-a constituit nucleul primei comunități creștine, sărbătoarea fiind considerată ziua întemeierii Bisericii creștine.
TRADIȚII ȘI SUPERSTIȚII CREȘTINE
În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor. Canonul 20 al Sinodului I ecumenic (325) interzice îngenuncherea în această zi. De fapt, prin acest canon este recomandat să nu se îngenuncheze în biserică și acasă, în orice zi de duminică. Cu toate acestea, nu este un păcat.
De Rusalii, credincioșii duc în biserici ramuri de nuc sau de tei, care simbolizează limbile de foc ce s-au pogorât peste Sfinții Apostoli, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri se împodobesc apoi casele și icoanele, fiindcă se consideră a avea puterea de a alunga spiritele rele.
În anumite zone ale țării, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare leuștean, usturoi sau pelin, pentru a nu fi „luați din Rusalii” sau pociți de ielele neiertătoare.
Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit de Rusalii mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. În a doua zi de Rusalii, călușarii ies la colindat și merg din casă în casă pentru a alunga spiritele malefice.
De Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că ielele te pot prinde și pedepsi.
Se spune în popor că acela care nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular „luat din Rusalii”.
Nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni, fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele.
Nu se lucrează în ziua de Rusalii. Cine va încălca această regulă va fi pedepsit de puterea ielelor, deoarece nu cinstește și nu prețuiește cum se cuvine ziua lor.
Începând cu ziua de Rusalii, timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac.
Nu e bine să te cerți în această zi, fiindcă vei fi „luat de Rusalii”.
RUGĂCIUNE
Conform creștinortodox.ro, rugăciunea ”Împărate ceresc” nu se spune între Paști și Rusalii, duminica în care se serbează Pogorârea Sfântului Duh fiind prima zi în care se spune acest cânt.
”Împărate Ceresc, Preabunule Mângâietorule, Duhule al adevărului, Cel ce din Tatăl mai înainte de veci purcezi și întru Fiul pururea Te odihnești; nepărtinitorule Izvor al darurilor celor dumnezeiești, pe care le împărți precum voiești; prin care și noi nemernicii ne-am sfințit și ne-am uns în ziua botezului nostru. Caută spre rugăciunea robilor Tăi, vino la noi și Te sălășluiește întru noi și curățeste sufletele noastre, că să putem a ne face locaș Preasfintei Treimi.
Așa, o Preabunule, nu Te scârbi de necurăția noastră, nici de rănile păcatelor; ci le tămăduiește pe ele cu ungerea Ta cea atotvindecătoare. Luminează mintea noastră, că să cunoaștem deșertăciunea lumii și a celor ce sunt în lume; înviază știință noastră, că neîncetat să vestească nouă ceea ce se cuvine, a face și ce se cuvine a lepăda; îndepărtează și înnoiește inima noastră, că să nu izvorască mai mult ziua și noaptea gânduri rele și pofte necuvioase. Îmblânzește trupul și stinge cu insuflarea Ta cea dătătoare de rouă văpaia patimilor, prin care se întunecă în noi Chipul cel preascump al lui Dumnezeu.
Iar duhul lenevirii, al mâhnirii, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert gonește-l de la noi. Și ne dă nouă duhul dragostei și al răbdării, duhul blândeții și al dreptății, că îndreptând inimile cele slăbite și genunchii, fără de lenevire să călătorim pe calea sfintelor porunci. Și așa, ferindu-ne de tot păcatul și împlinind toată dreptatea, să ne învrednicim a primi sfârșit creștinesc și nerușinat și a intră în Ierusalimul cel Ceresc, iar acolo a ne închină Ție, împreună cu Tatăl și cu Fiul, cântând în vecii vecilor: Treime Sfânta, slavă Ție!”
Preacurate, neîntinate, Cel ce ești fără de început, nevăzut, necuprins, de nepătruns cu mintea, neschimbat, neîntrecut, nemăsurat și fără de răutate, Doamne; Care singur ai nemurire, Cel ce locuiești întru lumina cea neapropiată, Cel ce ai făcut cerul și pământul, marea și toate cele zidite într-însele; Care mai înainte de cerere plinești tuturor cererile;
Ție ne rugăm și pe Ține Te chemăm, Stăpâne, Iubitorule de oameni, Tatăl Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Cristos, Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire s-a coborât din ceruri, și s-a întrupat din Spiritul Sfânt și din Maria cea pururea Fecioara și mărită Maică lui Dumnezeu;
Care, mai întâi în cuvinte învățând, iar mai pe urmă și cu fapte arătând, când a răbdat patimă Să cea mântuitoare, ne-a învățat pe noi, umiliții și păcătoșii și nevrednicii robii Tăi, să aducem Ție rugăciuni, cu capetele și cu genunchii plecați, pentru păcatele noastre și pentru neștiintele poporului.
Însuți, mult Îndurate și Iubitorule de oameni, auzi-ne pe noi în orice zi Te vom chema, dar mai ales în ziua această a Cincizecimii, în care, după ce s-a înălțat Domnul nostru Isus Cristos la ceruri și a șezut de-a dreapta Ta, a lui Dumnezeu și Tatăl, a trimis pe Sfântul Spirit peste sfinții Săi Învățăcei și Apostoli, Care s-a și așezat peste fiecare dintr-înșii, și s-au umplut toți de darul Lui cel neimputinat, și au grăit în alte limbi mărețiile Tale și au proorocit. Deci, auzi-ne pe noi, care acum ne rugăm Ție, și adu-Ți aminte de noi, umiliții și osândiții, și alungă robia sufletelor noastre, Cel ce cu milostivirea Ta mijlocești pentru noi. Primește-ne pe noi, cei ce cădem înaintea Ta și strigăm: Greșit-am!
Înaintea Ta suntem puși din pântecele maicii noastre; Dumnezeul nostru Tu ești.
Dar Pentru că s-au împuținat întru deșertăciune zilele noastre, am pierdut ajutorul Tău, și suntem lipsiți de toată apărarea. Însă nădăjduind spre îndurările Tale, strigăm Ție: păcatele tinerețelor noastre și ale neștiinței nu le pomeni, și de cele ascunse ale noastre ne curățește. Nu ne lepăda în vremea bătrâneților; când scade tăria noastră nu ne părăsi. Mai înainte de a ne întoarce în pământ, învrednicește-ne să ne întoarcem la Ține și caută spre noi cu blândețe și cu har. Cumpănește fărădelegile noastre cu îndurările Tale; pune adâncul îndurărilor Tale împotriva mulțimii păcatelor noastre.
Caută din înălțimea Ta cea sfânta, Doamne, spre poporul care stă înainte și așteaptă de la Ține multă îndurare. Cercetează-ne cu bunătatea Ta; mântuiește-ne de tirania diavolului; întărește viață noastră cu legile Tale cele sfinte și sfințite. Înger păzitor credincios pune poporului Tău; pe noi, pe toți, ne adună întru împărăția Ta. Dă iertare celor ce nădăjduiesc în Tine; iartă-le lor și nouă păcatele; curăteste-ne cu lucrarea Sfântului Tău Spirit; nimicește uneltirile vrăjmașului cele ce sunt asupra noastră. Amin”.
