Termocentrala pe gaze de la Chișcani rămâne în continuare o sursă de cheltuieli pentru Complexul Energetic Oltenia.În ultima perioadă, s-a tot discutat de repunerea ei în funcțiune și nimeni nu vrea să limpezească apele la nivel oficial.Guvernul Tudose și-a asumat public redeschiderea unor capacități de producție în domeniul energetic, iar posibila repornire a termocentralei de la Chișcani presupune costuri serioase, bani care ar putea fi luați însă de la CEO.Primii care au semnalat situația în sine au fost sindicaliștii de la Sindicatul Mine Energie Jilț, care după o întrevedere cu ministrul Energiei, Toma Petcu, și-au făcut publice temerile:”În urma discuțiilor purtate la întâlnirea cu ministrul Energiei am sesizat o neliniște majoră când acesta a fost întrebat dacă are în plan să investească pentru a pune în funcționare centrala de la Chișcani, județul Brăila.Răspunsul a fost unul evaziv și precipitat, în care susținea că investiția s-ar ridica la 5 milioane de euro și totul ar fi în regulă.Anii trecuți se vorbea că punerea în funcțiune a centralei pe gaz de la Chișcani ar avea un cost de 20-30 de milioane de euro”, au scris pe facebook sindicaliștii.LiviuDragnea, aflat alături de premierul Tudose la termocentrala Mintia, a declarat că în domeniul energetic investițiile nu vor fi făcute contabilicește, ci pentru asigurarea independenței naționale pe profil.În condițiile date, pe foarte multe canale s-a vehiculat ideea unei investiții serioase pentru repornirea Chișcanului, banii urmând să fie asigurați din profitul CEO pe 2017.
Fum fără foc nu iese, iar managerul CEO, Sorin Boza, a dat de înțeles care este situația reală, în vehiculata ipostază ca banii pentru investițiile din 2018 să fie folosiți la Chișcani.”Au fost discuții aprige ”, a afirmat Boza la Tv Sud, concluzionând că în speța pomenită șansele sunt puțin peste zero.
Complexul Energetic Oltenia a preluat termocentrala Chișcani în 2013, ștergând datorii de 6,4 milioane de euro și făcând în plus o plată de 1.8 milioane de euro.De atunci, Chișcaniul nu produce nimic, dar CEO suportă cheltuielile cu salariile celor 280 de angajați, plus paza și multe altele.S-au plătit până și banii necesari pentru reparația unui autoturism Honda, peste 1000 de euro, și, paradox, au fost alocați bani pentru achiziția de servicii de formare profesională pentru un salariat care a devenit inspector de securitatea muncii.
