Durata zilei în România va fi de aproximativ 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea va avea numai 8 ore și 28 de minute. După acest moment, zilele vor începe să se scurteze treptat, iar nopțile să devină mai lungi, până la solstițiul de iarnă, din 21 decembrie.
Mituri și superstiții legate de solstițiu de vără
Denumirea de solstițiu provine din limba latină și înseamnă „soarele oprit”, iar evenimentul care are loc în ficare an a provocat numeriase mituri și superstiții, de-a lungul timpului. În credința populară se spune că solstițiul de vară este favorabil unor magii puternice, care își pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate.
Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului. Solstiţiul de vară era în vechime şi un prilej de găsire şi folosire a apei magice. Îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ, dar constituia şi un ritual de renaştere.
În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstiţiului reprezenta o practică magică de frumuseţe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi din noaptea solstiţiului reprezenta o cură de refacere a sănătăţii şi vigorii
Legătura dintre Solstițiul de vară și sărbătoarea Sânzienelor
La români, solstițiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, din 24 iunie. Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele. Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister și magie, fiind favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste.
