E o chestie fantastică existența asta, în condițiile în care figuri importante ale partidului fac gafe monumentale.
Altele, gen Ilie Bolojan, s-au retras într-un con de umbră politic, nu vor să fie asociate cu ce se întâmplă.
A început domnul Florin Cîțu, premierul demis.
Uraa!, românii sunt bine, le-au crescut veniturile, România se află pe calea cea bună.
Nu ați uitat, nu.
Nu se uită pentru că doare.
Rău.
Rău tare.
Cîțu a dovedit, prin respectivele declarații, că este total rupt de realitatea din țară, dar, nici nu știu care situație este mai gravă, și că habar nu are de cursul economiei mondiale.
Iar un premier este OBLIGAT să intuiască anumite procese.
Să le simtă.
Să fie pregătit să dea piept cu ele.
Sigur, a fost și faza cu pâinea, a lovit ca un ciocan pneumatic în procentele PNL.
Impardonabilă abordare.
La scurt timp după ce primul ministru al României propovăduia viitorul luminos, peste țară s-a abătut nenorocirea scumpirilor. Majorări de prețuri la energie electrică și gaze naturale, iar de aici prăpădul.
Au lovit lumea, au bulversat-o, nu aveau cum să ne ocolească, însă ai noștri de la Palatul Victoria, nimic.
Prinși nepregătiți, fără, fără, fără…
Până la urmă, cum să te pregătești pentru criza energetică mondială, când tu dai chef național cu asigurările ce clamează bunăstarea românilor?
Nu ai cum.
Ești în universul tău și ți-e bine.
Lăsându-l pe domnul Cîțu și minunile dumnealui, duminică seara a fost la profit.ro domnul ministrul Dan Vîlceanu, politician de la care încă mai am așteptări ce vizează rezolvarea unor probleme importante ale județului.
Ce a spus domnul Vîlceanu?
Pe românește, că nu este corect ca românii cu salarii mari să cotizeze un procent fix pentru asigurările la sănătate.
Nu e normal, pentru că și deoarece, în condițiile astea, contribuie cu mult mai mult decât cetățenii cu cu venituri mici și, una peste alta, beneficiază de aceleași servicii medicale.
Povestea m-a lovit în moalele capului.
PNL desăvârșește dezbinarea socială începută de PSD.
Sincer, nu am înțeles grija asta a domnului ministru Vîlceanu pentru bogați, tocmai acum când milioane de români nu își permit căldură și lumină în case.
Ați ghicit, cei cu venituri mici.
Mi se pare curată sinucidere politică.
Revin.
Din ce știam, un stat este susținut de cetățeni în funcție de puterile fiecăruia.
Așa este normal și de când lumea.
Mai departe.
Ideal ar fi, domnule ministru, să egalizați salariile, astfel încât să nu mai existe problema pe care doriți să o corectați.
Faceți cumva, găsiți o soluție prin care pălmașul să câștige cât un plimbător de hârtii de prin ministere și din atâtea instituții, și vă asigur că nimeni nu se va supăra atunci când i se va reține mai mult pentru sănătate.
Asta nu are cum să se întâmple, să fim limpezi.
Ar însemna să condamni mediul privat la faliment.
Însă discursul circulă, este unul otrăvit și parcă ținem morțiș să îi dăm apă la moară.
Să îl amplificăm.
Dar.
Domnule ministru.
Din ce știu.
Sistemul sanitar din România are nevoie de bani, de mulți bani, nu sunt de ajuns contribuțiile asiguraților.
În atare condiții…
Domnule președinte al PNL Gorj
De unde pompează statul sumele respective în sistemul medical?
Nu cumva din economia reală?
Concret.
Cine muncește în economia reală?
Procentual vorbind.
Cei cu venituri mari sau cei cu venituri mici?
În cazul împrumuturilor, tot din economia reală să achită în cea mai mare parte.
Ați atins, tangențial, și problema contributivității la pensie, domnule ministru.
Domnule, are pensie mai mare pentru că a contribuit.
Cunoaștem formularea, formula.
Fals!
O mulțime de români au pensii mari de pe spatele altor români, mult mai săraci.
Ați ghicit, cei din economia reală.
Avem.
Un salariat de la Aeroportul Otopeni beneficiază de o leafă cel puțin triplă comparativ cu un angajat de la Artego SA Târgu Jiu, iar în cazul gorjeanului nu este vorba despre un muncitor necalificat.
Aeroportul Otopeni este an de an pe pierderi, însă nu prea contează, cel cu legitimație de serviciu acolo are parte de un venit frumușel.
De unde diferența dintre profitul, care trebuia să-i asigure leafa, și pierderi?
De unde banii?
Fix de la mulți români aflați în situația celui de la Artego.
Din munca lor.
Sudoarea lor.
Ca să fiu mai clar.
Mulți, foarte mulți cetățeni ai acestei țări asigură salarii frumoase unor persoane care NU SUNT EFICIENTE ÎN ACTIVITATE, CA INDIVID SAU UNITATE, NU PRODUC LA NIVELUL LA CARE SĂ ÎȘI ASIGURE RESPECTIVELE LEFURI.
Din mai multe motive, nu este problema salariatului de la Artego, om al acestei țări care, EFECTIV, ÎI ȚINE ÎN SPATE.
Imediat ce a atins vârsta retragerii din ”câmpul muncii”, cel de la Aeroportul Otopeni va primi o pensie bunicică.
Chipurile, a contribuit.
Dacă mai are de tras la șaibă, gorjeanului nu i-a mai rămas decât să transpire serios pentru a nu întârzia venitul fostului de la aeroport.
Nu se face.
I-a plătit atâția ani leafa, să-l lase tocmai acum?
Multe probleme, domnule ministru.
În România reală.
Cea care, este tot mai evident, nu este cunoscută prea multor politicieni.
Indiferent de partid.
– OPINIE –
Cu voia dumneavoastră, până data viitoare,
