Ziua de Mucenici sau sărbătoarea celor 40 de Sfinți este celebrată în fiecare an pe data de 9 martie. În credința populară, aceasta este prima sărbătoare a primăverii, iar cu această ocazie, oamenii respectă o serie de tradiții și obiceiuri
Tradiţia spune că că mucenicii sunt de fapt cei care au pătimit în localitatea Sevastia din Armenia, în vremea domniei împăratului Liciniu (307-323), la porunca guvernatorului Agricola. Cei 40 de mucenici erau soldaţi care au mărturisit că sunt creştini şi din acest motiv au refuzat să închine idolilor. Pentru faptul că şi-au mărturisit credinţa în Hristos, cei 40 de mucenici au fost supuşi la multe chinuri. Mai mult, aceştia au fost scufundaţi într-o apă aproape îngheţată de lângă cetate, potrivit crestinortodox.ro.
Legenda spune că în timp ce erau în apă și îndurau gerul, mucenicii au început să se roage la Dumnezeu ca să-i scape.
Rugăciunile lor au fost ascultate și apa s-a încălzit, gheața s-a topit și au apărut 40 de cununi strălucitoare. Pentru că au fost scoși vii din lac, a doua zi, guvernatorul a poruncit să li se zdrobească picioarele cu ciocanele și astfel toți au murit. Pentru a nu mai rămâne nimic din trupurile lor, acestea au fost arse, iar oasele au fost aruncate într-un râu din apropiere.
TRADIȚII ȘI OBICEIURI
Gospodinele trebuie să pregătească mucenici. Aceștia se împart la rude, vecini, oameni sărmani, pentru pomenirea celor morţi, dar şi pentru belşugul viitoarelor recolte.
De Sfinţii 40 de Mucenici se beau 40 de pahare cu vin. Acest obicei de a consuma un anumit număr de pahare cu vin, la începutul anului agrar, este o preluare din sărbătorile bahice ale Antichităţii. Oamenii credeau că vinul băut de Măcinici se transformă în sânge şi generează putere de muncă pe tot parcursul anului. Dacă cineva nu putea să bea toate cele 40 de pahare cu vin, trebuia să guste sau cel puţin să fie stropit cu vin
Se spune că în aceasta zi, un țăran semăna mazăre pe ogor. Mucenicii l-au văzut şi i-au cerut lui Dumnezeu să-l pedepsească. Domnul a fost însă îngăduitor şi le-a cerut să îl ierte, ba chiar să îi sporească fiecare dintre ei recolta. Omul s-a bucurat mult cînd s-a trezit că are de 40 de ori mai multă mazăre. În anul următor, lacom, şi-a semănat câmpul tot în această zi. Însă, de data aceasta, sfinţii l-au pedepsit şi i-au dat 40 de săptămâni de boală.
-
Nu ai voie să speli sau să faci curățenie în locuință
-
Ziua celor patruzeci de mucenici este aproape de data echinocţiului de primăvară
-
Pentru ca să fie îmbelşugat anul agricol care a început, ţăranii au obiceiul să scoată afară plugul, peste care aruncă un ou, semn al rodirii.
-
În multe sate ale ţării se adună în mijlocul curţii gunoiul din ogradă şi din casă, i se dă foc
-
Cenuşa este pe urmă presărată în jurul copacilor şi în grădină.
Muzeul Național al Țăranului Român:
”Cea mai spectaculoasă practică magică de Măcinici era aprinderea focurilor în zorii zilei prin curți și grădini. Lângă focuri se așezau scaune unde se odihneau, se încălzeau și se ospătau sufletele morților venite să petreacă Anul Nou celebrat primăvara. În această zi satele din sudul țării se confundau cu nori uriași de fum. Focurile aprinse cu gunoaiele rezultate din curățirea curților, grădinilor și anexelor gospodărești aveau valoare practică, dar și semnificație rituală: sprijinirea Soarelui să depășească punctul de echilibru atins la echinocțiul de primăvară. Când focul se întețea, tinerii săreau peste flăcări în așa fel ca fumul să pătrundă cât mai bine printre haine. Focurile de Măcinici sunt atestate în satele din Muntenia, Oltenia, Banat și Transilvania. În Transilvania, <<în ajunul zilei de 40 de sfinți se aprind grămezi de paie și căsenii sar unul câte unul după altul peste flăcări>>, în Banat <<se zgândără și se bate cu botele în focul aprins pentru încălzirea mai rapidă a timpului”, transmite Muzeul Național al Țăranului Român, citându-l pe Ion Ghinoiu – Calendarul țăranului român. Zile și mituri (Univers Enciclopedic Gold, 2019).
FOTO: MNȚR
