Guvernul României va solicita Comisiei Europene amânarea închiderii termocentralelor pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia (CEO) și a exploatărilor miniere care le alimentează cu până la trei ani față de acordul din prezent, prevăzut de Planul de restructurare a CE Oltenia convenit deja cu Bruxellesul.
Potrivit Profit.ro, CE Oltenia caută consultanți care să-i elaboreze un proiect de modificare și prelungire a Planului de restructurare, demers pentru care statul român va cere aprobarea Bruxellesului.
″(…) se urmărește modificarea și prelungirea Planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia cu o perioadă cuprinsă între minim 1,5 ani și maxim 3 ani (…) propunerile de modificare a măsurilor care sunt imposibil de a fi implementate până la 31.12.2026 și termenele propuse pentru decalare până cel mai târziu la 31 decembrie 2028, cu evidențierea impactului (cum ar fi: funcționarea în regim comercial a blocurilor energetice pe cărbune)’‘, citează, dintr-un document al companiei energetice, sursa menționată.
În condițiile în care investițiile ce vizează noi unități de producție în CE Oltenia sunt întârziate cu mult față de datele înaintate, cele mai recente estimări arătând că centralele pe gaze ar putea fi puse în funcțiune abia în martie și iulie 2028 (termen inițial iunie 2026), iar parcurile fotovoltaice – în iunie și noiembrie 2026 (termen inițial iunie 2024), Programul de guvernare elaborat de coaliția PSD-PNL-UDMR-Minorități prevede, în sectorul energetic, ″principiul conform căruia nu se pot închide grupurile pe cărbune fără a le înlocui cu alte grupuri pentru producția de energie în bandă (termocentrale pe gaz) și constituirea de rezervă de capacitate pe bază de cărbune, în situații excepționale, prin punerea în conservare a unor exploatări de lignit, huilă și antracit de pe teritoriul României în vederea exploatării în situații excepționale cum sunt starea de urgență, asediu, mobilizare parțială sau totală a forțelor armate, război, criză energetică sau stare de alertă, punerea în conservare a unor termocentrale pe bază de cărbune în vederea funcționării lor pe durata unor stări excepționale, criză energetică sau stare de alertă, precum și subvenționarea corespunzătoare a acestor infrastructuri de rezervă de capacitate, ca obligație de serviciu public de interes național și declararea lor ca infrastructuri critice naționale”.
