Miercuri, 2 februarie 2022, creștinii ortodocși sărbătoresc Întâmpinarea Domnului (Stretenia). Întâmpinarea Domnului este unul dintre Praznicele Împărătești ale Bisericii Ortodoxe și amintește de Aducerea la Templu a Pruncului Iisus.
Rugăciune de Întâmpinarea Domnului
“Doamne Iisuse Hristoase, Fiule al Lui Dumnezeu, nu suntem vrednici de Milele Tale, dar îndrăznim să Te rugăm să primești și puțina noastră rugăciune, precum ai primit oarecând cei doi bani ai văduvei și să alungi de la noi tulburarea care ne-a cuprins.
Doamne, viforul necazurilor se ridică asupra noastră și au intrat ape până la sufletele noastre, dar întru Tine este toată nădejdea noastră! Tu cunoști pricina răului care ne apasă.
La Tine perii capetelor noastre sunt numărați. La Tine scăpăm și pe Tine Te rugăm să depărtezi de la noi orice rău pierzător de suflet și să ne ajuți să biruim toate ispitele care ne învăluie!
Tu ești întărirea, scăparea și Izbăvitorul nostru, Hristoase Dumnezeule și Ție Slavă și mulțumire pentru toate Îți înălțăm, acum și pururea și în vecii vecilor, Amin!”.
TRADIȚII ȘI OBICEIURI:
– Nu ai voie să ceri bani sau să pretinzi lucruri, dacă te-ai oferit să ajuți pe cineva.
– Nu este indicat să te cerți cu cineva sau să te superi pe cei apropiați.
– Nu ai voie să te zgârcești la bani sau la alimente și nu ai voie să refuzi săracii.
– Nu ai voie să tai cu foarfeca, ca să nu fii invadat de gândacii forfecari.
– Nu se mătură pentru ca păsările să fie sănătoase, iar stupii să rămână productivi.
– Nu ai voie să mănânci nimic până nu se termină Sf Liturghie la biserică, pentru că te va durea stomacul.
Se credea că dacă în această zi este soare, ursul va ieși din bârlog și după ce își va vedea umbra va fugi. În acest caz, iarna se prelungește cu încă 6 săptămâni. Dacă va fi înnorat, atunci ursul nu își va putea vedea umbra, ceea ce înseamnă că vine primăvara
POPULAR:
”Stretenia, Întâmpinarea Domnului, este, prin tradiție, ziua când se întâmpină iarna cu primăvara și când, prin intermediul ursului, care iese atunci din bârlog, se pot face previziuni meteorologice importante. În acest sens se desfășurau și ceremoniile de propițiere pentru rodul viilor (Târcolitul viilor).
Pe lângă sărbătoarea ursului, o mai putem menționa și pe cea a boului. Nu este vorba numai de protecția deosebită pe care trebuia să o primească pentru a nu fi atacat de urs sau lup. În vederea apropiatelor munci ale câmpului, vitele erau sărbătorite și un semn al respectului față de ele era că „atunci dau fânul cu brațul, nu cu furca“. Atunci erau reiterate vechi funcții fertilizatoare („unde calcă boul, izvorăște apa“) și oraculare („dacă bea boul apă în urma lui, anul va fi mănos“).
Semnalăm, în legătură cu motivul amintit la ziua precedentă, aceeași forță generatoare pe care o are numele sărbătorii asupra semnificației mitologice a mentalului popular. Stretenia – numele slavon al Întâmpinării Domnului – o are ca personaj central pe Maica Domnului, Fecioara Maria, care săvârșește în această zi consacrarea pruncului Iisus. Pe lângă variantele legendei în care personajul este chiar Fecioara, întâlnim un număr mare de tradiții în care acest personaj dispare, locul ei fiind luat de enigmatica Stretenia, o femeie rea, deosebit de periculoasă, care este ofensată de un Trifon care are tot mai accentuate trăsături de nebunie ireverențioasă. Pedeapsa pe care i-o dă bărbatului nesocotit este grea – turmele de oi sunt mâncate de lupi (să nu uităm că ne aflăm încă în perioada Filipilor de Iarnă); aceasta este însă o mică victorie, deoarece victoria cea mare poate fi considerată însemnătatea sărbătorii: nu ziua cedată lui Trifon, prin „mărinimia“ Streteniei, este mai importantă, ci ziua ținută în cinstea Femeii, considerată a fi mai mare, mai mânioasă decât bărbatul (mai ales că „bărbatul a trecut înaintea ei“ – a fost nevoită să facă o concesie, să cedeze ziua de 1 februarie!).
Pe de altă parte, caracterul puternic demonic al sărbătorii este suprins și de tradițiile ce înregistrează schimbările meteorologice, mai ales fluctuațiile gheții. Printr-un fel de joc de cuvinte între întâmpinare (a Domnului) și întâmpinături (boli, paralizii, schimonoseli ș.a.) aflăm că Stretenia e zi rea, cu ceasuri rele, astfel că „cine cade în boale i se strâmbă gura, mâinile sau picioarele“ (fiind, întâmpinat, de fapt, de diavol!), așa cum se strâmbă și pârtia, adică începe a se topi zăpada.
Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului român (Paideia, 2000)
Miniatură cu „Stretenia” din manuscrisul „Stihos adecă viers”, al cărui meșter este celebrul Picu Pătruț. Manuscrisul a fost realizat între anii 1842-1850 în Săliște, Sibiu și este clasat în categoria juridică Tezaur – Colecția Muzeului Național al Țăranului Român”, Muzeul Național al Țăranului Român.
