Sediul central al Complexului Energetic Oltenia este ținut sub observație, persoane curioase foc sunt interesate de musafirii managerului Sorin Boza.La CEO sunt banii cei mulți, în birourile de acolo se fac și se desfac perspective, iar vizita senatorului Cârciumaru nu a rămas neobservată.”Operativii” au dat imediat alarma, iar terțe persoane au făcut publică descinderea fostului primar în sediul companiei din apropierea spitalului de la Pasarelă.”Spionita” a devenit sport de masă la Târgu Jiu, interesele sunt mari și banii tot mai puțini.Cârciumaru și Boza sunt printre cei mai vizați, dar în lucru a intrat și primarul Marcel Romanescu.În acest caz, situația are alte valențe, de Romanescu au început să se ocupe ceva băieți care nu pot să nu își ajute fostul șef cooptat într-o frăție care are elemente comune mai noi sau mai vechi.Viorel Caragea este în afara acestui grup, nu la el face referire enunțul de mai sus.Banii merg mână în mână cu politica, oamenii inteligenți știu cum să ne planifice următorul vot.
Municipiul Târgu Jiu are nevoie de Casa de Cultură cu o viitoare destinație care să îi păstreze profilul.Gorjul, în anii postdecembriști, a pierdut o mulțime de lăcașuri culturale, iar situația va continua în același trend atâta vreme cât afacerile și banii vor fi priorități pentru conducătorii comunitățile locale.În ultimele zile, în spațiul public au fost lansate semnale de alarmă ce vizează pierderea idendității Casei de Cultură a Sindicatelor și posibila transformare a acesteia într-un complex comercial, eventual într-un mall.Exempul fostului cinematograf ”Dacia” este elocvent.Metamorfozarea lui s-a făcut într-un mod dubios, conform actelelor și prevederilor legale clădirea nu ar fi trebuit să-și schimbe destinația de activitate.
Edificiul din centrul orașului se află într-o stare avansată de degradare și opinia publică s-a tot întreabat de ce autoritățile locale nu au găsit o modalitate prin care să îl preia.Povestea e veche, încă din 2015 consilierii locali de la Târgu Jiu au votat alocarea unui drept de superficie a locației, către Fundația ce deținea imobilul, pe o perioadă de 5 ani.Administrația Publică Locală a anunțat că dorește intrarea în posesia Casei de Cultură în contul celor 1,3 milioane de lei pe care Fundația îi datora către primărie, în urma taxelor și impozitelor locale neachitate.Vorbe, nu s-a reușit acest lucru.Au existat ani de procese și Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgu Jiu a avut, pe rând, mai mulți proprietari.Fundația Casa de Cultură câștigă inițial și în anul 2009 intră în insolvență din cauza datoriilor mai sus amintite, iar anul următor s-a declanșat falimentul.Din nou procese pentru stabilirea proprietarului, soluțiile date de instanțe au fost diferite, dar, în cele din urmă, titularul este bătut în cuie, Fundația, un ONG.
Din 16 octombrie 2017 , lichidatorul judiciar Consulting Company a declanșat procedurile de licitație publică cu strigare pentru vânzarea imobilului Casa de Cultură a Sindicatelor și a bunurilor mobile din dotarea acesteia.Prețul de pornire al licitației a fost stabilit la 8.728.181 lei exclusiv TVA, dar, deși au trecut câteva termene, nimeni nu s-a arătat interesat.Prețul va scădea conform regulilor jocului, cei interesați sunt în așteptare.
Din acest moment încep bombele, semne de întrebare și suspiciuni cu iz mafiot, practica pe speță fiind desprinsă, parcă, din ecranizările ce prezintă celebrele famiglii italiene.Cine va încasa diferența de bani dintre suma de vânzare a imobilului, după plata datoriilor de peste 900.000 de lei, la care se mai adaugă cheltuieli acumulate în cursul procedurii de lichidare de aproximativ 70.000 de lei?Grea întrebare, Mihai Paraschiv, consilier local PNL, pune degetul pe rană:”În acest moment costă 88 de miliarde de lei vechi.Terenul este al primăriei.Nu mai bine așteptăm câteva luni să se reducă prețul cu 25%?…Dar cred că numai un retard o să plătească aproape 2 milioane de euro pe o construcție, fără să cumpere și terenul de sub ea.P.S. Ar mai trebui să înțelegem la cine merg banii de la Casa de Cultură, înțeleg că E CEVA GEN ACȚIUNI LA PURTĂTOR”, a scris pe facebook Paraschiv.
Și viceprimarul Adrian Tudor a confirmat că terenul de sub edificiu este al primăriei și administrația locală nu va permite schimbarea destinației Casei de Cultură, însă cum rămâne povestea cu ACȚIUNILE LA PURTĂTOR, de ce nu se știe cine va profita din viitoarea tranzacție a imobilului?Cine trage sforile de după cortină?A fost pomenit numele unui afacerist gorjean, nimic concret, doar realități parcă desprinse din filmele cu mafioți.
Senatorul PSD de Gorj, Florin Cârciumaru, şi-a făcut timp să analizeze spusele colegului său de partid, Cristian Toader Pasti. Consilierul preşedintelui de la Consiliul Judeţean Gorj a declarat, surprinzător pentru mulţi, că Aurel Popescu a fost sabotat în bătălia electorală pentru Primăria Târgu Jiu, purtată împotriva lui Marcel Romanescu. Motivul sugerat este unul cât se poate de ilar, unii dintre directorii puşi de Cârciumaru în fruntea Instituţiei ar fi fost daţi afară de actualul viceprimar! Membru de partid cu ştate vechi, Pasti a aruncat bomba în presă tocmai pentru a fi rumegată de personajele din politică, dar şi de electorat, fiind evident că bătălia pentru putere a început cu mult înainte de viitoarele alegeri.“Eu am vorbit din prima zi de trădare. Se știu și ei și Aurel îi știe. I s-a spus că strategia partidului e să nu se ducă la emisiuni și el nu s-a dus la dezbateri. Mai mult decât atât, romii nu au venit să voteze cu candidatul PSD. Dacă Aurel Popescu venea primar, schimba câțiva directori din primărie. Toți aceștia care au sute de subordonați au primit mesajul «Votați-l pe Romanescu!», spunea Pasti. Bineînţeles, cu un aer părintesc, Cârciumaru l-a sfătuit pe Pasti că nu e bine ce face, dar tot “de faţă” cu lumea. “În ultimul timp am văzut şi eu, în spaţiul public, fel şi fel de comentarii, din păcate comentarii care vin tot din rândul membrilor PSD. Vreau să le transmit un mesaj: trebuie să râmânem aceeaşi echipă unită, pentru că toţi suntem de vină că s-au pierdut alegerile la Târgu Jiu. Trebuie să ne facem fiecare dintre noi o analiză a activităţii proprii din această campanie, să tragem linie, şi să pornim la drum cu un elan şi mai mare faţă de ce am avut până acum. Trebuie să ne organizăm foarte bine pentru anul 2019 când sunt alegeri prezidenţiale şi să demonstrăm, în continuare, că suntem un partid mare. Nu sunt de acord cu ultimele ieşiri ale unor membri PSD, dar şi acestea fac parte din activitatea noastră, din metoda noastră de lucru, şi cred că faptul că am avut curajul să spunem şi bune, şi rele ne-a unit de-a lungul anilor”, a fost reacţia lui Cârciumaru.
În altă ordine de idei, fostul primar din municipiul Târgu Jiu a declarat că nu a putut găsi soluţii la toate problemele care i-au fost puse pe tapet în calitate de senator. “Este normal ca în activitatea unui parlamentar să fie şi regrete, în sensul că nu am putut să rezolvăm tot ce ne-au solicitat primarii, în primul rând, sau preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, dar, în mare, suntem mulţumiţi de activitatea pe care am desfăşurat-o şi de realizările pe care le avem. Mai ales pentru mine, care sunt la început de drum, şi practic nu am decât un an de activitate. Cu adevărat parlamentar poţi să spui că eşti după un mandat de activitate. Activitatea parlamentară este cu totul şi cu totul diferită de activitatea din administraţie”, a afirmat Cârciumaru.
Tragedia din clubul bucureșean Colectiv a fost urmată de angajamente și promisiuni luate la cel mai înalt nivel, toate pentru a se evita producerea altor nenorociri care să ducă la pierderea de vieți omenești.Autorizațiile ISU au devenit Biblie și nimeni, oficial, nu poate, nu are voie să funcționeze fără acestea.Instituțiile publice sunt primele vizate, dar în România toate se mai rezolvă și cu o semnătură pe propria răspundere.
Anghel Nicolae Păunescu, directorul Liceului Teologic din Târgu Jiu, a făcut declarații grave la un post de radio, acesta afirmând că unitatea pe care o conduce este singura școală din Târgu Jiu care deține certificatul ISU.Autorizația de securitate de incendiu obținută a necesitat investiții de 77.000 de lei, bani cheltuiți pentru instalația de hidranți independentă de rețeaua de apă din școală și instalație de desfumare.Există, de asemenea, senzori de fum în școală și internat, sirene de alarmă separate de soneria școlii, butoane de alarmare pe fiecare palier, extinctoare, plăcuțe-indicator de evacuare cu circuit electric separat, fără întrerupere în caz de sistare a energiei electrice.Pe lângă toate astea, în liceu funcționează un centru automatizat care monitorizează butoanele de alarmare și detectoarele de fum.De aici, pompierii primesc avertizări în timp real în cazul producerii unor evenimente.Costul acestor investiții a fost acoperit de Primăria municipiului Târgu Jiu.
La nivel de județ, situația este mai mult decât alarmantă, doar Liceul Turceni și Colegiul Național ”Tudor Arghezi” Târgu Cărbunești mai dețin autorizații de securitate de incendiu, potrivit Radio Omega.
Ordinea de zi a proiectelor de hotărâre propuse pentru ședința ordinară de Consiliul Local al municipiului Târgu Jiu, stabilită pentru luni, 18.12, este una în care primarul Marcel Romanescu vine cu șase proiecte propuse dezbaterii și votului.Unul dintre acestea, dacă va primi girul consilierilor locali, va aduce bucurie elevilor și cadrelor didactice de la Școala Primară Drăgoeni.Punctul o6, proiect de hotărâre:”aprobarea proiectului <<Instalație interioară de gaze naturale pentru Școala Gimnazială Primară Drăgoeni>>- Școala Gimnazială Alexandru Ștefulescu și a indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții”.
Ședința de sfârșit de an poate fi una extrem de interesantă, asta dacă pe lângă pișcoturi și șampanie se va găsi un consilier dornic să pună serios în discuție punctul doi de pe ordinea de zi, cel care vizează informarea privind activitatea desfășurată de Direcția Publică de Patrimoniu Târgu Jiu, pe linia inventarierii și asigurării pazei bunurilor în anul 2017.Cetățenii municipiului au dreptul să știe în ce stare se mai află fosta instalație de nocturnă a vechiului stadion din municipiu, investiție actualmente depozitată și despre care nu se mai știe nimic.Orașul a plătit pentru ea aproape 4,8 milioane de lei și, de ani buni, nu se găsește un cumpărător, existând zvonuri că demontarea a fost, de fapt, o dezmebrare rudimentară, care ar fi compromis o viitoare funcționare.
Situație de neacceptat în două unități școalare din Gorj, profesorii și personalul nedidactic nu și-au primit încă salariile.Acum, în prag de sărbători, autoritățile din comunele Bolboși și Stoina nu s-au implicat îndeajuns încât oamenii să primească drepturile bănești la timp.Asta deși Inspectoratul Școlar Județean a dat asigurări publice că s-au făcut toate diligențele necesarea pentru a nu fi probleme cu lefurile, tocmai în luna decembrie.La Bolboși, primarul Gheorghe Bilea o scaldă, ba nu i-au ajuns banii, ba trebuie dată o hotărâre de consiliu, unde mai pui că la contabilitate prestează o contabilă tânără aflată la început de carieră.Oamenii au început să se agite, însă edilul dă asigurări că banii vor intra pe carduri până de sărbători.Moș Crăciun așteaptă să intre în prelungiri și la Stoina, unde situația este trasă la indigo cu cea de la Bolboși.”Noi am primit decizia Inspectoratului Școlar pentru suplimentarea sumelor pentru hotărâri judecătorești și cheltuieli de pesonal, însă banii AU FOST ÎN CONT.Numai că domnul contabil al școlii trebuia să vină la muncă și să le calculeze salariile oamenilor și să le dea un procent parțial până când organizăm ședința de Consiliul Local.A trebuit să aștepte decizia Finanțelor și acum așteptăm decizia Consiliului Județean pentru a ne suplimenta sumele solicitate.Nu a fost rea intenție din partea nimănui, numai că nu ne-am putut permite să facem două ședințe, una extraordinară, numai pentru școală, și cealaltă, ordinară”, a încercat să se justifice Ioana Bușe, primarul de la Stoina, declarație apărută în cotidianul Pandurul.Banii erau în cont, contabilul nu a mers să-și facă treaba, asta reiese din declarația doamnei primar, edil care a considerat de cuviință să lase în plata Domnului profesorii și personalul auxiliar și să plece la colindat, la București, împreună cu un grup de copii din localitate.
Radu Miruță, președintele USR Gorj, a avut o poziție publică deloc blândă în problema întârzierilor salariale de la Stoina.”Profesorii și tot personalul auxiliar de la Liceul Tehnologic Stoina nu își primesc salariile pentru că primărița este plecată ba la munte, ba să colinde pe la București…Pe surse, se pare că ISJ a virat banii către primărie, este vorba doar de întrunirea modică a unei ședințe de Consiliul Local, lucru irealizabil fiindcă nu dau de primărița plimbăreață”, a scris acesta pe facebook.
În anul 2018 se vor rezolva problemele financiare de la Stănești și Roșia de Amaradia.Este convingerea lui Cosmin Popescu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, care a declarat că s-a preocupat, în ultima perioadă, pentru a debloca activitatea la cele două instituţii. La Roșia de Amaradia, primăria are conturile blocate pentru plata a peste 400.000 de lei, drepturi salariale obținute de dascăli în instanță, iar la Primăria Stănești angajații nu și-au mai primit leafa de patru luni, după ce salariile le-au fost majorate cu 20%. Mai mult, Consiliul Județean Gorj a direcționat, deja, peste 200.000 de lei către Primăria Stănești, prea puţin pentru acoperirea datoriilor. În orice caz, problemele financiare nu pot fi rezolvate în decembrie, ci doar la rectificarea bugetară
“Am avut un dialog continuu cu cei din teritoriu, cu UAT-urile, precum şi cu Administraţia Finanţelor Publice Gorj. Sunt câteva situaţii excepţionale în ceea ce priveşte Stăneştiul, ştim toţi povestea din vara acestui an, precum şi o situaţie destul de încurcată, juridic vorbesc, la Roşia de Amaradia, având în vedere acele titluri executorii care vin din 2008, şi care au fost puse în executare prin intermediul unui executor judecătoresc. Acestea, din păcate, nu pot fi plătite din bugetul Inspectoratului Şcolar Judeţean, pentru că nu sunt asimilate drepturi de natură salarială, legislaţia prevede că se plătesc din bugetul propriu al comunei. Să vedem, pentru luna decembrie, o soluţie tranzitorie, şi să reuşim după aprobarea bugetului de stat şi aprobarea bugetului Consiliului Judeţean Gorj, împreună cu Administraţia Finanţelor Publice, să redistribuim o sumă, astfel încât această activitate să fie deblocată şi la Roşia de Amaradia, şi la Stăneşti”, a declarat Cosmin Popescu.
”Casa de copii”.Neagră sintagmă care încă din comunism provoacă un fior și pune etichete.Cei mai nefericiți copii ai României socialiste se identificau cu ”casa de copii”.Suflete fără copilărie părăsite de noroc și, uneori, chiar de părinții care le dădeau viață.Regimul era aspru, duritatea prevedea, în prea multe cazuri, și selecția naturală.Adevăr curat, oricât de tare încercă unii să transforme negrul în alb prin țipete și lovituri cu pumnul în masă.
Soarele se ridica totuși pe cer, undeva pe la 16-17 ani mulți tineri instituționalizați luau drumul fabricilor și uzinelor, cu acoperiș deasupra capului în căminele de nefamiliști.Nicio noutate, erau obișnuiți să trăiască la comun.O slujbă, o leafă, iar de la sine venea și familia.Locuința era prevăzută și ea în regulile ”societății multilateral dezvoltate”.Timpuri trecute, vremuri uitate sau neștiute, însă ”casa de copii” a rămas în subconștientul național.Există și astăzi, regulile jocului s-au schimbat, copiii au cu adevărat drepturi, dar mai puțin viitor.Proastele obiceiuri nu au trecut odată cu anii rupți din calendarul de perete, mai auzi de neoameni care nu văd suflete în căutare de ajutor, văd bani.Bani pentru ei, furt din viața unor nevinovați.
-”Să învățăm să ne comportăm în societate”
Luna decembrie este una agitată în ”casele de copii”, entități aflate sub tutela Direcției Generale de Asistență Socială Și Protecția Copilului.Politicieni, ziariști, diverse organizații sau persoane fizice dau năvală cu tot felul de cadori.Cei mai mulți pentru poză. Dă bine Ia imaginea socială și, sigur, Doamne Doamne a notat în catastif fapta bună.Gesturile de suflet nu poartă tobe și lăutari în alai, e regulă.
Copiii instituționalizați au nevoie de mult mai mult, iar asta scapă sau realmente nu prezintă interes pentru mulți dintre ”darnici”.Am vorbit cu oameni care sunt implicați direct în formarea personalității beneficiarilor Casei de Tip Familial, destinată protecției rezindențiale a copiilor cu dizabilități Scoarța.Activitățile de sărbători sunt complexe, încep în 20 decembrie cu obiceiuri, tradiții și pomana porcului.Elevii învață că este un obicei creștin-strămoșesc.O să cânte colinde și o să prezinte o piesă de teatru în fața conduceii DGASPC-Gorj.Program încărcat, va fi vizitat și mall-ul din Târgu Jiu, unde, pe lângă vizionarea unui film, ”o să învățăm să servim masa, o să învățăm să ne comportăm în societate”, după cum ne-a spus unul dintre ”formatorii” micuților.Se va merge în pelerinaj la Lainici și Prislop, luminițele din Târgu Jiu sunt prinse drept punct turistic.Acești copii au crescut un porc care cântărește circa 180 de kilograme.Va fi sacrificat la Scoarța și dus la Târgu Jiu.Au înțeles că trebuie să împartă, să-și ajute semenii.Dăruiesc fără să aștepte fotografiile apărute prin ziare sau imagini la buletine de știri.O să fie instruți să pregătească o masă de sărbătoare, știu deja că nimic nu este posibil fără Dumnezeu.
Se anunţă o iarnă grea în Gorj, iar autorităţile judeţene vor să evite neplăcerile. Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, va fi ger năprasnic în decembrie şi ianuarie. În prima lună de iarnă din 2018, temperaturile medii ale aerului vor fi cuprinse în limite apropiate de mediile multianuale, stabilite prin măsurători de specialitate, la -0,8 grade Celsius, în majoritatea regiunilor, local mai ridicate decât acestea în sud-estul ţării. Meteorologii vorbesc însă, la nivel naţional, de două episoade posibile de viscol, perioade cu ger, minime de -20 spre -30 grade. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Nicolae Muja, a declarat, marţi, că s-a început distribuirea materialelor antiderapante necesare drumurilor din Gorj. Pe toate drumurile judeţene vor fi constituite depozite mici de material antiderapant (nisip în amestec cu sare) la pante, curbe deosebit de periculoase şi la treceri la nivel cu calea ferată. Reţeaua de drumuri publice judeţene este constituită dintr-un număr de 34 drumuri, cu o lungime totală de 837 km.
Noul Contract Colectiv de Muncă al salariaților Compexului Energetic Oltenia va intra în vigoarie în aprilie 2018 și se dorește să stipuleze mai multe drepturi pierdute.Potrivit lui Dumintru Pârvulescu, președintele F.N.M.E., negocierile sindicatelor cu administrația se vor desfășura în februarie-martie anul viitor, iar printre principalele obiective se regăsește recuperare pierderilor materiale din anii anteriori.O serie de prime, bilete de tratament și odihnă, toate eliminate în mandatul managerial al lui Laurențiu Ciurel, se vor literă de lege în noul Contract Colectiv de Muncă, conform celor spuse la un post de radio de Pârvulescu.Sindicatele și administrația din CE Oltenia se vor întâlni luni, 18 decembrie, pentru a se stabili cum va fi împărțită economia la fondul de salarii.Se intenționează ca o parte din bani să meargă către angajații cu salarii mici, într-o încercare de echilibrare a veniturilor din companie.Majorarea salariilor, altă preocupare a sindicatelor pentru anul viitor, însă rămân de văzut rezultatele analizelor ce vor pune în balanță indicatorii preconizați pentru 2018.
