Înălțarea Domnului. Tradiții și Obiceiuri. Rugăciune

 

În fiecare an, la 40 de zile de la Sfintele Paști, Biserica Ortodoxă sărbătorește praznicul Înălțării Domnului. Totodată, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca această sărbătoare să fie consacrată ca Zi a Eroilor.

Oamenii se salută cu „Hristos S-a Înălțat”, respectiv „Adevărat S-a Înălțat”, iar gospodinele pregătesc mâncăruri alese și roșesc ouă pe care le împart în memoria celor trecuți în neființă.

Din relatările creştine reiese că Mântuitorul Iisus Hristos S-a înălţat la Cer cu acelaşi trup cu care S-a născut, a trăit, a fost răstignit, îngropat şi, apoi, a înviat.

Sărbătoarea Înălţării introduce o altă mare sărbătoare cinstită de creştini şi anume Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt. De Rusalii, Sfinţii Apostoli au primit putere (har) şi s-au transformat din oameni timizi şi simpli, în propovăduitori ai învăţăturii creştine.

Înălţarea Domnului – tradiţii şi obiceiuri

În această zi creştinii se salută cu „Hristos s-a înălţat!” şi „Adevărat s-a înălţat!”. În popor, sărbătoarea Înălţării Domnului se mai numeşte si Ispas, după numele martorului ascuns, nevăzut al Înălţării. Tradiţia spune că Ispas, un cioban, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul, tăcut şi uimit, şi mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate.

Ispasul este o sărbătoare populară, necreştină, care se suprapune sărbătorii creştine a Înălţării Domnului. Ea este dedicată personajului mitic cu acelaşi nume. Ispasul, ca personaj, este perceput ca un om vesel şi din această cauză oamenii care ţin această tradiţie încearcă să fie cât mai veseli în această zi. De asemenea, de Ispas se presupune că sufletele morţilor se pot rătăci în drumul lor spre cer, devenind strigoi pe pământ şi provocând rele oamenilor şi animalelor.

Înălţarea Domnului. De Ispas, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc pentru că se crede că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la ceruri şi se bat cu leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli. În această zi este strict interzis să se împrumute sare şi foc pentru că aduce ghinion.

La fel şi vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi ferite de vrăjitorii. De asemenea, la Înălţare, se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar, cu urarea: „Să dea Dumnezeu să fie atâţia miei şi viţei câte furnici sunt în acest furnicar!”.

Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul. Se crede că cine moare de Ispas ajunge în Rai. Se fac pomeni şi se împarte pentru morţi, mai ales brânză, ceapă verde, pâine caldă şi rachiu. Este ultima zi când se mai pot mânca ouă roşii. Bătrânii spun că, pentru a avea recoltă bogată, semănătorile se fac până în ziua de Înălţare.

În această zi credincioșii trebuie să fie mai buni și să evite certurile. Nu este bine ca în această zi să se adreseze vorbe urâte, jigniri sau reproșuri.

RUGĂCIUNE

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, pogorându-te din înălțimile cerești pentru mântuirea noastră și hrănindu-te cu bucurie duhovnicească în sfintele și prealuminoasele zile ale învierii Tale pământești, Te-ai înălțat cu slavă de la noi la ceruri și ai șezut la dreapta lui Dumnezeu Tatăl! În această senină si atotluminoasă zi a Dumnezeieștii Tale înălțări la ceruri, pământul prăznuiește și saltă, cerul se bucură astăzi de înălțarea Ziditorului făpturii, oamenii savoslovesc neîncetat văzând firea noastră cea rătăcită și căzută, pe umerii Tăi, acum, Mântuitorule, luată și înălțată la ceruri.
Îngerii se veselesc zicând: Cine este acesta, care a venit cu slavă, puternic în lupte și tare în războaie? Acesta este cu adevărat împăratul Slavei? Învrednicește-ne și pe noi, neputincioșii, care gândim încă la cele pământești și săvârșim neîncetat cele plăcute trupului, sa cugetăm la înfricoșătoarea Ta înălțare la cer, grijile cele trupești și cele lumești să le lepădăm și împreună cu Apostolii Tăi să privim acum la cer, și cu toată inima și cu tot cugetul nostru să ne amintim că acolo sus, în ceruri, este sălașul nostru, iar aici pe pământ suntem numai străini și călători, plecați din casa Părintească în țara îndepărtată a păcatului.

 

 

Articolul precedentCu spatele la zid, fără susținere la București, Vîlceanu îl atacă pe Romanescu. Primarul: Dacă e o strategie, să o facă publică
Articolul următorCrește indemnizația de șomaj