LIBERTATE, LIBERTATE, LIBERTATE!
În urmă cu doar câteva săptămâni.
Au răsunat străzile Târgu Jiului, a fost defilare prin oraș, s-a mers la mall, normal, ca să hulim străinii, după care: LIBERTATE, LIBERTATE, LIBERTATE!, în Piața Prefecturii.
Și ține-te, ce freamăt zdravăn s-a provocat captivilor politic.
Își frecau mâinile de bucurie, gândind la perspective ideale pentru suflețelul lor: ”gata, cade guvernul, vin ai noștri”.
”Așa, așa, jos dictatura!, dați-i înainte eroilor!”
Da, s-a ajuns rapid la calitatea de erou, au fost făcute paralele cu cei care au ieșit pe străzi în decembrie ’89.
Și freamăt, și zbucium, unii dintre cei puși pe fapte mari se gândeau ei cum să incendieze mașini, să pună la punct polițiști.
”Eroii”.
Își și vedeau/simțeau aura.
Izbăvitorii națiunii.
Aplaudați public.
Încurajați.
Libertate.
Pandemie.
O situație nenorocită în aproape întreaga omenire.
Măsuri de criză, tot în mai toate țările.
Dar, URA!
De câteva seri ”suntem liberi”.
Nu ne mai ține nimeni în case după orele 22:00.
Și ne bucurăm sufletul așa cum știm mai bine.
Ba ne dăm cu mașina în giratoriu, ba facem liniuțe, mai grav, accidente pe Bulevardul ”Constantin Brâncuși”.
Și multe, multe altele, LIBERTATE!
Comparația cretină a fost deja făcută, vine firesc întrebarea:
Pentru asta au ieșit românii în stradă, sub gloanțe, în decembrie 1989?
Eu îmi amintesc altceva.
Oamenii nu mai voiau pâine pe cartelă.
Nu mai puteau suporta frigul și întunericul din case.
Nu aveau nici apă rece la robinet.
Voiau să poată cumpăra o portocală copiilor, o ciocolată, fără să se calce în picioare la cozi imense.
Își doreau să nu le mai fie frică să vorbească.
Atâtea și atâtea, Miliția și Securitatea deveniseră umbră pentru fiecare român. Copil sau adult. Teroarea gândului că vei putea fi auzit înjurând regimul trebuia să dispară.
Voiau o sută de grame de salam, la liber, oricând.
Câte nu ar fi de reamintit?
Da, sigur, destui români își doreau să poată merge în Occident fără frica morții pe fâșie, să fie ”sclavi” acolo.
Nu le mai trebuia binele de aici.
S-a cam uitat.
Iar generațiile mai tinere au înțeles, tot de la noi, nu de la altcineva, că România de atunci s-a ridicat, cu școli, fabrici, spitale și locuințe ALE STATULUI, în timp ce pe aici curgea lapte și miere.
Nu cu milițianul la capul locului, ca nu cumva țăranul cooperator să plece acasă cu două drugi de porumb.
Nu cu mari sacrificii și lipsuri.
Câteva zile ”de libertate”.
Și nu ne mai place.
Cerem imperativ polițiști locali la toate locurile de joacă, să ia măsuri împotriva celor ce distrug și fac mizerie.
Solicităm nervoși ”să fie locala” în fiecare loc unde se parchează aiurea.
”Rutiera” pe fiecare străduța.
Patrule de jandarmi și polițiști la fiecare colț de stradă.
Strigăm.
Urlăm online.
Facem scandal.
DEGEABA.
NU SE POATE.
Nu sunt atâția polițiști locali, jandarmi și polițiști SĂ CORECTEZE LIBERTATEA DIN MINȚILE NOASTRE și consecințele ei.
În altă ordine de idei:
– nu am luat în calcul stupizenia publică a senatorului Ion Iordache ce viza stoparea ”prăduielii” de la Complexul Energetic Oltenia.
O mizerie, o sfidare la adresa tuturor gorjenilor.
Dar la noi, nu e bai.
Omul respectă pe cel ce are, i se ploconește.
Cinstitul, oricât i-ar fugi mintea, tot prost și sărac.
Referitor la CEO, prea mulți bocitori care au supt din compania asta.
Mai mult sau mai puțin, dar au băgat mâna în borcanul cu miere.
Revoluționari, acum.
Poate și ei eroi, de ce nu?
Tot se poartă.
– Scrisoarea cu clamata șpagă dată primarului de la Albeni a început să iasă în lume pe facebook, după care a făcut ocolul televiziunilor naționale.
Nu am servit.
Normal și logic, trebuia să vedem pentru prima dată un număr de înregistrare la Parchet.
După care putea urma și Circul Globus.
Observ că primarul îi cere celui cu reclamația să își asume documentul.
Știe el de ce.
Vedem: Există martori, se probează acuzațiile?
– Ultima, la început de săptămână.
Scandal, PSD amenința că intră în grevă parlamentară dacă puterea nu prezintă Planul Național de Reziliență și Redresare în Parlament.
Ideea este următoarea:
PNRR-ul ăsta NU are nevoie de avizul deputaților și senatorilor, NU TREBUIE VOTAT.
A recunoscut-o și Ciolacu, duminică seara, la Antena 3.
În condițiile astea, mulți se întreabă de ce atâta balamuc.
Cum să nu fie?
Era de așteptat, dar nu vă gândiți că de dragul democrației se duce lupta.
La mijloc sunt bani grei.
Iar cei de la PSD nu știu unde și pe ce domenii, fix și în amănunt, se caută atragerea banilor europeni, situație în care firmele social-democraților, și ale prietenilor, să nu uităm, nu sunt pregătite să profite.
Cam asta-i istoria.
Liberalii, userplusiștii și udemeriștii se pregătesc să treacă la încasare, în timp ce pesediștii orbecăie în necunoscut.
Și nu se face.
Să fure numai unii, se poate?
Bani.
Mulți bani.
Zice-se că pentru România.
