Tată și fiu colegi de bancă, la 34 de ani părintele vrea să învețe să scrie și să citească

Vor un viitor altfel.O lume cu noi orizonturi, fără stereotipurile și prejudecățile celei de azi.Nu pentru ei, ci pentru cei ce vor scrie viitorul.Oamenii timpurilor ce vor veni merită o șansă la o altfel de viață, mai dificil e să găsești persoane care să fie dispuse să se implice în așa povesti.Câțiva membri ai comunității rromilor din Târgu Jiu, parte a Uniunii Națională a Comunităților de Romi din România (UNCR), s-au implicat într-un proiect ambițios, creșterea gradului de alfabetizare, deschiderea porților către cunoaștere a celor care doresc să profite de programul guvernamental ” A doua șansă”, desfășurat prin Ministerul Educației.Nu e ușor, dar, spune Novak Bonculescu, persoana cea mai implicată, ”când vezi bucuria copiilor, orice greutate e mai ușor de trecut”.

Cei de la UNCR au găsit înțelegere la Școala Gimnazială ”Ecaterina Teodoroiu”, din Târgu Jiu, acolo unde, în cadrul programului ”A doua șansă”, regăsim o clasă a I-IV, una V-VI și una VII-VIII, în total 23 de suflete care merg să cunoască.În viitorul apropiat, se urmărește și constituirea unei clase de liceu.”Doritori sunt, rămâne să ne organizăm și să concretizăm intenția”, spune Bonculescu.

Cei mai mulți dintre școlari sunt copii sărmani, iar ”dirijorii” le asigură rechizitele necesare. Și la frizerie, la tuns, au fost duși, nu se poate merge la școală oricum.Cu transportul e mai greu, se face cu mașinile personale, nu în fiecare zi sunt disponibili nici cei dispuși să ajute.

Perspectiva ”știutului de carte” l-a rupt din ale sale pe Dumitru Pasăre, de 60 de ani, din Târgu Jiu.Vrea să învețe.Punct, ce atâta vorbărie.

Situație inedită, tată și fiu împart aceeași bancă, învață împreună secretul literelor, desenele de pe hârtie care formează cuvinte.Și de abia de aici începe greul.Ștefan Gabor, 34 de ani, și Matei Gabor, de 9 ani, sunt cei mai apropiați colegi de bancă, din câți există pe fața pământului.

Tatăl își încurajează fiul, dar gândul îi zboară către permisul de conducere.Nu știe carte, neapărat trebuie să învețe.Fiul are perspective, e fâșneț foc.”După ce recuperează primele două clase, îl băgăm la zi”, decretează fără pic de îndoială Novak Bonculescu.

Nu sunt multe roz în povestea asta, numai ambiția unor oameni face ca lucrurile să se miște.

Comunitatea are meditatori plătiți, mașini primite pentru astfel de situații există, dar nu sunt.