Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a anunțat, sâmbătă, că măsura limitării internărilor, anunţată de unele unităţi medicale, are caracter temporar şi este determinată, în principal, de adoptarea cu întârziere a bugetului pentru anul 2026.
Reprezentanții CNAS mai transmit că se fac verificări, prin Corpul de Control, cu privire la situaţia internărilor, în condițiile în care unii manageri au impus norme minime sau maxime.
Totodată, se reproșează impunerea unui plafon lunar de cheltuieli.
”CNAS a susţinut constant şi susţine în continuare că aplicarea unor plafoane lunare rigide în domeniul sănătăţii este inadecvată, întrucât:
- nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ;
- pacienţii nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar;
- acordarea îngrijirilor medicale nu poate fi amânată fără riscuri pentru sănătatea populaţiei”, se arată, printre altele, într-un comunicat de presă.
COMUNICAT INTEGRAL CNSAS:
”Poziția CNAS privind situația internărilor și execuția bugetară a spitalelor
În contextul comunicărilor recente privind necesitatea limitării internărilor în unele unități sanitare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate face următoarele precizări:
Situația actuală are un caracter temporar, fiind determinată în principal de adoptarea cu întârziere a bugetului pentru anul 2026, precum și de introducerea, prin legea bugetului, a unor limite lunare de cheltuieli.
CNAS a susținut constant și susține în continuare că aplicarea unor plafoane lunare rigide în domeniul sănătății este inadecvată, întrucât:
• nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ;
• pacienții nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar;
• acordarea îngrijirilor medicale nu poate fi amânată fără riscuri pentru sănătatea populației.
Totodată, subliniem că bugetul alocat CNAS pentru anul 2026 este unul relativ adecvat, asigurând resurse financiare suficiente pentru toate domeniile de asistență medicală, inclusiv – și în mod special – pentru sectorul spitalicesc.
În același timp, CNAS atrage atenția că, deși spitalele beneficiază de cea mai mare alocare bugetară (aproximativ 34 miliarde lei), este necesară o reformă a modelului de finanțare, în sensul:
• aplicării principiului <<banii urmează pacientul>>;
• orientării finanțării către servicii medicale efectiv realizate;
• eliminării situațiilor de finanțare a ineficienței sau a inactivității.
Rolul CNAS este de a deconta servicii medicale, nu de a susține direct structuri de cost fixe, precum salariile, în absența activității medicale corespunzătoare.
De asemenea, CNAS semnalează necesitatea creșterii eficienței utilizării fondurilor publice și a reducerii risipei, în special în domeniul achizițiilor publice. Analizele preliminare indică diferențe semnificative între spitale comparabile (ca profil și complexitate), în ceea ce privește:
• indicatorii de activitate;
• performanța financiară;
• costurile aferente serviciilor medicale.
Mai mult, CNAS dezavuează anumite practici semnalate recent în spațiul public, precum impunerea de către unii manageri de spitale publice a unor „norme minime sau maxime” de internări pentru medici.
Aceste practici sunt în atenția corpului de control al CNAS, iar CNAS colaborează în acest sens cu alte instituții ale statului”.
