Anul 2018 aduce și creșterea prețului rovinietelor, cele mai semnificative majorări vor fi înregistrate în cazul vechiculelor de transport marfă care depășesc 3,5 tone.La această categorie, se va junge la prețuri cu peste 85% mai mari decât în 2017.Cât va costa noua rovinietă:
Categoria A – Autoturisme
7 zile – 3 euro
30 de zile – 7 euro
90 de zile – 13 euro
12 luni – 28 de euro
Categoria B – vehicule de transport marfă cu MTMA (masa totală maxim autorizată) între 0 și 3,5 tone
7 zile – 6 euro
30 de zile – 16 euro
90 de zile – 36 de euro
12 luni – 96 de euro
Categoria C – vehicule de transport marfă cu MTMA între 3,5 și 7 tone
1 zi – 12 euro
7 zile – 3o de euro
30 de zile – 60 de euro
90 de zile – 171 de euro
12 luni – 600 de euro
Categoria D – vehicule transport marfă cu MTMA între 7,5 tone și 12 tone
1 zi -12 euro
7 zile – 33 de euro
30 de zile – 66 de euro
90 de zile – 188 de euro
12 luni – 660 de euro
Pentru o comparație, se observă că rovinieta pentru Categoria C crește de la 4 euro la 12 euro pentru o zi, de la 16 la 30 de euro pentru 7 zile, apoi de 32 la 60 de euro pentru 30 de zile, de la 92 la 171 de euro pentru 90 de zile și de la 320 la 600 de euro pentru 12 luni.
Cei care au jucat fotbal la echipe din Tg-Jiu, sau pe la echipe din judeţ, dar mai ales cei care au inceput fotbalul pe terenurile din Complexul Sportiv Municipal şi care acum probabil se apropie de vârsta pensionării, îşi mai amintesc că principalul teren de antrenament din stadion era fostul teren 2. Acolo chiar se jucau şi meciuri oficiale, pe lângă antrenamentele de zi cu zi ale pandurilor, sau ale altor echipe din Tg-Jiu, pentru cei care nu ştiu trebuie spus că au fost vremuri în care în municipiu erau 3-4 echipe înscrise la judeţ. Dar acolo au crescut mai ales juniorii deveniţi mai târziu jucători la Pandurii şi alte echipe din Gorj, micii fotbalişti din Tg-Jiu de acolo porneau spre performanţă sau măcar spre o viaţă sportivă.
Mari fotbalişti aduşi la inaugurare
Devenit un maidan fără iarbă din cauza exploatării şi neîntreţinerii lui corespunzătoare, terenul 2 a fost transformat de responsabilii de la Pandurii în teren sintetic, la un an după promovarea în A a gorjenilor. Cei care au asistat la inaugurare îşi amintesc ce nume mari de fotbalişti şi conducători ai FRF au trecut atunci pe la Tg-Jiu să joace un meci demonstrativ, spre bucuria tinerilor fotbalişti care au avut ocazia să vadă pe terenul lor şi câteva foste glorii ale Craiovei Maxima dar şi pe şeful federaţiei, la acea vreme Mirca Sandu. Sandu i-a avut alături pe Lupescu, Belodedici, Iovan, Săndoi, Sandu Boc, Ungureanu, Prunea, Moraru și Mateuț. Nume de fotbalişti adevăraţi care nu au mai trecut cu altă ocazie pe la Tg-Jiu, poate şi pentru că alt teren nu s-a mai inaugurat! Cu toţii s-au declarat atunci impresionaţi de baza sportivă a gorjenilor, stadionul mare fusese cosmetizat cu scaune din plastic şi tribune supraînălţate care il făceau să arate mai de prima ligă. Realizarea cea mai mare o constituia însă terenul sintetic făcut la standarde moderne, pe nisip, cu iarbă sintetică de calitate şi granule din cauciuc pentru a nu solicita articulaţiile, spre deosebire de terenurile din curtea şcolilor unde s-a aşezat covorul de iarbă direct pe bitum, iar de nisip sau granule nici nu poate fi vorba în unele cazuri.
S-au jucat sute de meciuri oficiale de juniori
Revenind la terenul cu iarbă sintetică, garantat atunci de constructori cel puţin zece ani, acesta a fost dat în folosinţă grupelor de copii de la Pandurii care din 2006 au avut practic o casă a lor, mai târziu lângă teren ridicându-se şi clădirea centrului de copii. Ani de zile, terenul 2 a gazduit sute de meciuri oficiale ale juniorilor pandurilor dar şi ale celor de la Liceul Sportiv şi zeci de turnee, fără a mai lua în calcul meciurile de liga a treia pe care le juca acolo echipa a doua a gorjenilor. Suprafaţa acestuia însă a rezistat destul de bine fiind puţin deteriorată doar în zona porţilor, unde putea destul de rapid să fie reparat prin întinderea unei bucăţi noi din covorul deja achiziţionat prin 2013 de cei de la Pandurii. Din păcate, responsabilii clubului din 2014 au decis să decoperteze terenul care nu ieşise nici din garanţie şi nu au mai pus nimic în loc. Cu toate că exista, cum am spus, covor nou de teren sintetic achiziţionat de club în ideea schimbării covorului atunci când terenul ar fi depăşit perioada garantată de funcţionare.
Nu a fost niciodată un teren nou de antrenament
Dun păcate, oameni care nu pot spune că au ceva în comun cu fenomenul, nişte politicieni care s-au vazut puşi prin conducerea clubului începând din 2014, fără a avea habar de fenomen sau de consecinţele deciziei lor, au luat hotărârea de a scoate covorul sintetic de pe teren propunând înlocuirea lui cu iarbă naturală, proces mult mai scump şi de durată. Dacă ar fi ales atunci doar înlocuirea covorului sintetic, lucrarea era aproape gratuită, pentru că exista deja covorul nou şi granulele din cauciuc, şi probabil că se realiza înlocuirea în mai puţin de o lună. Dar cei care vremelnic au trecut prin conducerea clubului nu s-au gândit atunci la cum să aducă mai repede copiii înapoi în stadion, ci doar la cum să mai stoarcă clubul de nişte bani, pe care urma să îi încasesze atât firma care demola terenul dar şi cea care urma să îl refacă cu iarbă naturală. Printr-o hotărâre a Consiliului de Administraţie din acea vreme, responsabilii clubului (a se citi iresponsabilii) au decis să demoleze terenul sintetic, astfel că într-un week-end, de la începutul lunii mai 2015, buldozerele au intrat şi au distrus covorul de iarbă sintetică şi a doua zi a fost încărcat în maşini şi dus la groapa de gunoi. De neînţeles pentru mulţi a fost atunci graba cu care s-a demolat terenul pentru că juniorii mai aveau doar un meci de jucat acasă până la finalul sezonului şi au fost nevoiţi atunci să joace la Rovinari. Graba era însă justificată probabil de presiunile firmei care urma să execute lucrările pentru un nou teren cu iarbă, Gama Verde, firma fratelui baronului PSD din Vrancea, Adrian Oprişan, semnând încă din 27 martie 2015 deja celebrul contract cu numărul 1373 care a apărut şi în presa din acel an împreună cu primele facturi emise de firma lui Oprişan, deşi lucrările nici nu demaraseră încă. Interesant este însă faptul că deşi terenul de iarbă naturală nu s-a mai realizat nici după trei ani, Gama Verde a încasat bani de la Pandurii şi, conform listei publicate deja de administratorul judiciar, s-a mai înscris şi la masa credală la intrarea în insolvenţă cu aproximativ 2 miliarde de lei vechi, bani solicitaţi pentru contractul de amenajare şi întreţinere a terenului de antrenament şi pentru întreţinerea terenului de joc, după cum se precizează într-o convenţie din 30 martie 2015, deşi, atenţie, echipa nu mai avea nevoie de teren de joc pentru că stadionul intrase deja în procedura de demolare şi Pandurii juca la Severin.
Jaf aparent legal pe contracte de demolare şi mentenanţă
La Tg-Jiu nici nu era nevoie de contract de întreţinere a terenului de joc sau a altor terenuri de antrenament, deoarece clubul avea în parcul propriu toate utilajele necesare întreţinerii terenului, achiziţionate din 2012 când s-a realizat noua suprafaţă de joc. Dar se pare că banii nu erau aşa o mare problemă pentru conducerea de atunci, care părea preocupată doar de risipirea lor, şi de aceea se arunca cu miliarde pe contracte de întreţinere a gazonului sau de demolare a terenului, acesta fiind dezafectat de o firmă care avea contracte numeroase cu CEO, Dogerik Trans SRL, firmă a unui prieten al responsabilului financiar al clubului, Dorin Ioana. Cum s-ar putea justifica acest jaf de miliarde, bani aruncaţi pe demolarea unui teren sintetic funcţional, pe amenajarea unui teren de iarbă imaginar, care nu a mai fost construit niciodată, dar şi pe întreţinerea unui teren de joc pe care nu mai juca nimeni şi care oricum putea fi întreţinut fără costuri astronomice de personalul de la club cu utilaje proprii.
În marea risipă în care se complăcea conducerea de la Pandurii chiar crease în 2015 un nou departament, numit (sic!) „Mentenanţă terenuri”, şi angajase acolo oameni care urmau să lucreze la întreţinerea terenurilor aflate doar pe hârtie. Pentru că în realitate cei de la mentenanţă, care acum se găsesc cu salarii de încasat la masa credală, nu mai aveau obiectul muncii, clubul având practic un singur teren, terenul 3 de antrenament pe care îl îngrijeau angajaţii de la Primăria Tg-Jiu.
Juniorii nu mai au vestiare şi teren de trei ani
Cert este că, de atunci, cei care au avut şi au de suferit au fost juniorii pandurilor şi antrenorii lor, copii neavând unde se antrena şi unde juca şi făcând zeci de kilometri să poată juca un meci acasă, pierzând ore întregi pentru a se deplasa la un antrenament pe un teren din afara oraşului şi neavând, tot de atunci, nici vestiare unde să se echipeze pentru că echipa mare a fost mutată la vestiarele juniorilor când stadionul a fost demolat. Antrenorii juniorilor au fost permanent înjosiţi,obligaţi să pregăzească copii pe terenuri improprii, ei nu şi-au mai putut desfăşura normal activitatea, fiind mai mult preocupaţi de găsirea de terenuri de antrenament şi de convingerea părinţilor să nu îşi retragă copiii de la fotbal.Singura legătură cu juniorii a acestei clădiri o constituie un birou pentru şeful centrului şi camerele de la mansardă în care sunt cazaţi o parte dintre juniorii grupelor de republicani.
Acoperișul Palatului Administrativ demonstrează că pe acolo se doarme bine și pe salarii frumoase.Un cetățean a sesizat pe facebook existența unei găuri în acoperișul clădirii și timp de câteva zile nimeni nu a mișcat un deget pentru a remedia problema.Dincolo de situația de neacceptat, a existat riscul real al producerii unor accidente.Până astăzi, nimeni de acolo nu a ieșit public să spună dacă lucrurile au intrat în normal.
”STATUL…DUREROS…ÎN FUND…9-01-2018.Au trecut 9 zile de la Revelion sau 7 zile de cînd s-a prezentat la serviciu.Deși a avut timp suficient, Statul încă nu și-a revenit, încă îl mai doare în fund după beție.Moțăie…În așteptarea unei furtuni meteo sau media…și a unui idiot în locul și momentul nepotrivit să-i cadă o bucată de tablă în cap.Sau pe mașină.Nu are preferințe.Îl doare în fund….”, a scris cetățeanul pe facebook.
Reacție de forță a medicilor din Spitalul Județean de Urgență, după ce managerul instituției a muștruluit public haletele albe care nu acordă respectul cuvenit pacienților.Gigel Capotă, șeful unității spitalicești, nu a ezitat să încingă atmosfera în media locală, ieșiri publice prin care a avertizat că toți salariații SJU Târgu Jiu care nu vor respecta demnitatea pacientului vor fi aspru pedepsiți.Chelfăneala din ziare și o ședință nu a căzut bine personalului medical și, drept urmare, au început să apară reproșuri la adresa lui Capotă, atât pe rețelele de socializare cât și în presă.Nimeni nu rămâne dator la mine, la atacuri se răspunde cu atacuri.Un ring de box denumit oficial Spitalul Județean de Urgență (SJU) Târgu Jiu
”Toți medicii din Spitalul Județean au participat la ședință în ideea în care, la început de an nou, fiind și o conducere nouă, să facem tot posibilul ca lucrurile să meargă bine, iar pacienții să nu simtă anumite discontinuități în aprovizionarea de început de an.Domnul director este de 3 ani director economic, deci trebuia să știe actualele probleme ale spitalului la fel de bine ca noi”, a spus Ana Băleanu, președintele Colegiului Medicilor Gorj.
Șeful spitalului a fost acuzat cu subiect și predicat că reîncălzește ciorbe și nu se ocupă de problemele urgente ale unității, ba că a organizat ședința cu medicii ”pentru a-și arăta mușchii”.Surprinzătoare poziționare a halatelor albe, până la ieșire publică a lui Capotă, în care a pomenit de sancțiuni, puțini au fost medicii care au vorbit despre lipsurile cu care se confruntă spitalul, despre aparatura care zace uitată prin subsoluri, deși spitalul a cheltuit multe miliarde pentru a o achiziționa.Colegiul Medicilor Gorj NU a avut nicio poziție oficială în legătură cu aceste situații de fapt, deși problemele sunt vechi de ani de zile.
Primarul municipiului Târgu Jiu, Marcel Romanescu, a revenit acasă optimist, în urma discuțiilor cu reprezentanții Companiei Naționale de Investiții, discuții ce vizează alocarea de fonduri pentru finalizarea lucrărilor de la stadion.
”Am avut discuții la Compania Națională de Investiții.Am promisiuni că într-o săptămână se dă drumul la documentație, iar dacă lucrurile merg bine, într-o lună am putea avea aprobată finanțarea”, a declarat Romanescu.
Rămâne de văzut dacă într-o perioadă tulbure și financiar guvernul va emite o hotărâre care să le permită celor de la CNI continuarea lucrărilor de la stadionul din Târgu Jiu.Aceștia ar trebui să suporte trei sferturi din valoarea investiției, iar municipalitatea să participe cu diferența necesară.Primarul Romanescu a declarat că a aflat în urmă cu câteva luni că investiția nu presupune și lucrările de exterior, canalizare și racordări, iar de atunci caută să găsească soluții pentru darea în uzul comunității a stadionului.
S-au păpat banii pentru majorările salariale la Complexul Energetic Oltenia, asta este ideea care a răzbătut în spațiul public în ultimele ore.Tensiunile din companie au mai primit combustibil și situația riscă să se inflameze și mai tare imediat ce toți minerii și energeticienii vor trebui să afle că lefurile nu o să ajungă la minimul prag scontat.Salariații au doar de luat la cunoștință că anul trecut au fost majorate salariile la 3.810 oameni, situație în care fondul de salarii a fost mult diminuat.Mai exact, aceste creșteri vor consuma 12 milioane de lei din fondul pe 2018.Acum, în acest moment, propunerea administrației de 7,8% pare de domeniul fantasticului, Adrian Marciuc, vicepreședintele Federației Univers, a preconizat un 4%, iar președintele FNME, Dumitru Pârvulescu, a vorbit despre 5,5% majorare salarială.
Managerul CE Oltenia, Sorin Boza, a făcut joi delarații jurnaliștilor, asigurând că este deschis la dialog.”Pot oricând să fiu contactat.CEO lucrează astăzi cu 9 grupuri din 11, este nevoie de energie, iar dacă noi ne dorim bani, trebuie să facem bani.Și eu îmi doresc să cresc salariile, nu am niciun target personal să nu cresc salariile…Am demonstrat anul acesta că am făcut un pas, am crescut salariile la 3.810 oameni din 13.300.S-a făcut un pas, mai e mult de făcut, se poate face doar prin înțelegere”, a spus Boza.
Ceva nu se leagă totuși, nu bate masa cu casa.Despre o parte din aceste majorări s-a știut, cum ar fi cele 835 de salarii mici ridicate la 1.650 de lei.De asemenea, s-a știut de majorările de care au beneficiat sudorii și o parte din personalul TESA cu salarii mici.De aici până a se consuma 1 milion de lei lunar din fondul de salarii este cale lungă, dar apele încep să se limpezească.
”Sunt chestiuni care nu au fost tocmai ortodoxe anul trecut.Suma ne face să credem că procedura nu a fost tocmai în regulă.Cred că s-au făcut multe referate de șefii EMC și de sucursale, cred că va izbucni o suspiciune a unor colegi.Nu spun că e un lucru rău că au luat salarii mai mari, e rău că a fost netransparent”, a declarat Pârvulescu la Tele 3.
Tot mai mulţi gorjenii au uitat că în toamna anului 2014 demarau lucrările pentru centura ocolitoare a municipiului Târgu Jiu. În aproape 4 ani de zile, lucrurile s-au mişcat în două viteze: încet şi deloc! Deşi termenul de execuţie era de 24 de luni, constructorii au întâmpinat şi dificultăţi în privinţa realizării exproprierilor. Deputatul PNL Gorj, Dan Vâlceanu, a declarat că investiţia a fost sistată dintr-un motiv simplu:lipsa fondurilor. Confirmarea a venit de la ministrul Transporturilor, Felix Stroe. “La discuţiile pe buget, l-am întrebat pe domnul Felix Stroe ce se întâmpla cu centura municipiului Târgu Jiu. Domnul ministru mi-a explicat următoarele lucruri. «Ştim că s-au împotmolit lucrările, centura se află în anexa Ministerului Transportului şi e o lucrare pe care o vom termina. Din primăvară, vom începe să lucrăm mult mai intens, a trebuit să ne oprim pentru că nu am avut sursă de finanţare ». Nu au avut bani! De ce? E foarte simplu, la prima rectificare au luat 10 miliarde de la Investiţii. Nu au mai avut cu ce să facă. Să ne rugăm la Dumnezeu să fie bani pentru centură, că dacă lucrurile vor sta în execuţia bugetară ca anul trecut vom auzi acelaşi aberaţii, că primarul din Târgu Jiu e de vină sau poate şi unii cetăţeni cu care s-au certat”, a declarat Vâlceanu. Proiectul variantei de ocolire a municipiului Târgu-Jiu presupune construcţia a aproximativ 20 de kilometri de drum, patru poduri, opt pasaje şi trei intersecţii la nivel.
Poliţia Română scoate la concurs 770 de posturi de poliţişti şi personal contractual atât în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), cât şi la inspectoratele de poliţie judeţene.
Pentru informaţii despre posturile din cadrul IGPR se poate accesa adresa https://www.politiaromana.ro/ro/cariera/posturi-scoase-la-concurs, iar pentru posturile din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene, adresa https://www.politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-teritoriale.
„Ştim că în aceste zile meseria de poliţist nu mai pare atât de tentantă. Ai auzit tot felul de lucruri îngrozitoare despre noi: un poliţist pedofil prins cu greutate de colegii lui. Nu avem noi cum să-ţi facem dovada, acum, că lucrurile nu sunt chiar aşa, dar îţi promitem că, şi în acest caz, cei responsabili nu vor scăpa. Indiferent de ceea ce se spune despre noi în această perioadă, trebuie să ştii că din echipa Poliţiei Române fac parte oameni pentru care nu contează decât aflarea adevărului, care nu au linişte până nu dovedesc că cei care au încălcat legea sunt acolo unde le este locul, în spatele gratiilor”, informează un comunicat al IGPR transmis joi AGERPRES.
Protest spontan azi-noapte la cariera Jilț Nord, personalul care trebuia să intre în schimbul III a refuzat munca, nemulțumit de veștile care vin de la negocierile Contractului Colectiv de Muncă.Sursele nostre ne-au informat că situația s-a calmat oarecum, iar oamenii au început, în cele din urmă, lucrul.Totul a pornit de la poziționarea administriației care a propus o majorarea salarială de 7,7%, în timp ce sindicatele cer 12,5%.Salariile sunt doar una dintre problemelor celor care muncesc în CEO, ieri, în urma articolului apărut în Jienii, ”Mă duc la lucru, ca la spânzurătoare”, oamenii au răbufnit și s-au descătușat pe faceboook.
Reacțiile au fost dure și au scos la iveală o mulțime de situații despre care administrația nu a scos un cuvânt.Oamenii se revoltă, e vorba de siguranța și sănătatea lor.
”La Cariera Jilț, transportul la și de la locul de muncă îl facem pe jos începând din toamnă, de când începe vremea rea, și până în primăvară.Eu împreună cu colegii mei de pe utilaje parcurgem zilnic patru kilometri pe jos la intrare și la ieșire din schimb”, a scris unul dintre nemulțumiți.
Alt salariat CEO, o nouă dezvăluire.”Transportul până la destinație se face cu autobuze casate.Transport muncitor carieră este făcut cu mașini numai bune de tăiat la fier vechi.Ba, mai mult, nici drumuri de acces”, spune acesta.Problema unor șefi care și-ar trage nemeritat spuza pe turta lor și a protejaților a reapărut în spațiul public.
”Au habar să vină în fiecare sâmbătă și duminică, să facă niște liste cu cei care trebuie să primească duble.<<Ăsta e al meu.Păi și ăsta e al meu, trebuie să-l trec.Ia vezi cine mai e trecu și taie-l pe ăla, dă-l dracu’!>>Discuție între inginer șef și adjunct.S-a sesizat cineva că fondul alocat pentru zilele suplimentare lucrate, în mare parte, a fost plătit pentru șefi?Păi, nu!”, a fost o altă nemulțumire exprimată public.
Neinspirat, ca de obicei, senatorul PSD Florin Cârciumaru s-a găsit tocmai ieri să trimită un mesaj minerilor și energeticienilor, mesaj prin care prin care a clamat performanțele CE Oltenia, vorbind și despre sprijinul pe care l-a adus activității din minerit, despre disponibilitatea de a se face util oricând companiei, minerilor și energeticienilor.Nefericită poziționare într-o zi care s-a încheiat cu refuzul celor de la Jiliț Nord de a nu intra în schimbul III.
S-au deschis șampanii, declarațiile de presă optimiste au curs, a fost spectacol mediatic după ce Ministerul Sănătății s-a împrumutat 250 de milioane de euro la Banca Mondială pentru a achiziționa aparatură medicală care să fie distribuită spitalelor din România.Printre câștigători, Gorjul, autoritățile locale au anunțat că în scurt timp la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu va ajunge un aparat de rezonanță magnetică, dar și un tomograf.”A fost semnat contractul de achiziție.Urmează să aibă loc licitația pentru achiziționarea acestuia și apoi adus aici”, declara pentru ”Pandurul” Gigel Capotă, managerul spitalului din Târgu Jiu.Totodată, acesta a precizat că în perioada următoare contractul cu firma care deține RMN-ul folosit în prezent va fi reziliat.
Euforia face bine la ten, însă practica ne mănâncă, experiența anilor trecuți a pus în gardă câteva cadre medicale din Târgu Jiu.Ortopedul Bogdan Niculescu este unul dintre medicii care nădăjduiește că aparatul de rezonanță magnetică nu va fi uitat prin vreun ungher al unității medicale din Târgu Jiu.”Acum să vedem dacă o să aibă unde să-l instaleze sau va rămâne prin subsolul spitalului ca multe aparate.Să vedem dacă interesul spitalului depășește interesul propriu al firmei private instalate acolo”, a scris Niculescu pe o rețea de socializare, completând: ”necesită o infrastructură existentă, altfel sunt costuri foarte mari”.Liderul Sanitas Gorj, Valentin Popa, a intervenit exprimându-și speranța că totul se va concretiza în interesul spitalului și al pacienților.”Eu cred că noi toți ne gândim în primul rând la serviciile pe care spitalul le poate oferi pacienților.Sper ca acele două aparate de înaltă performanță să vină și să fie instalate cât mai rapid”, a fost reacția președintelui Sanitas.
Ministrul Sănătății, Florian Bodog, a și avertizat viitorii beneficiari, declarând că niciun aparat de imagistică nu va fi livrat pentru a sta în cutie.”Vreau să vă asigur că niciun aparat nu va fi livrat să stea în cutie în niciun spital.În situația în care nu am găsit locul, el va fi imediat redirijat”, a declarat acesta.La Târgu Jiu, managerul Gigel Capotă a format o comisie care să șteargă de praf și să inventarieze aparatura medicală uitată prin te miri ce cotloane ale spitalului.S-au cheltuit sume imense de bani pentru achiziții în ultimii ani, totul a fost cumpărat în urma unor referate ale medicilor, dar mai nimic nu a fost montat și pus în funcțiune.Miliardele cheltuite nu au adus niciun beneficiu spitalului și pacienților, însă, cel puțin declarativ, se va încerca valorificarea potențialului aparaturii care mai poate fi folosită.”Asta va ajuta medicii și va aduce o gamă mai variată de servicii pentru pacienți.În negocierile cu Casa de Sănătate, spitalul poate beneficia de contractarea unor noi servicii”, a precizat Capotă.Rămâne de văzut dacă se vor găsi bani pentru instalarea aparatului de rezonanță magnetică și pentru punerea în funcțiune a aparaturii prăfuite uitată prin ungherele spitalului, în condițiile în care toate acestea necesită eforturi financiare deosebite.
