Acasă Blog Pagina 2125

Au răbufnit minerii!Condiții grele de muncă, administrația propune nici 8% plus la lefuri

 Protest spontan azi-noapte la cariera Jilț Nord, personalul care trebuia să intre în schimbul III a refuzat munca, nemulțumit de veștile care vin de la negocierile Contractului Colectiv de Muncă.Sursele nostre ne-au informat că situația s-a calmat oarecum, iar oamenii au început, în cele din urmă, lucrul.Totul a pornit de la poziționarea administriației care a propus o majorarea salarială de 7,7%, în timp ce sindicatele cer 12,5%.Salariile sunt doar una dintre problemelor celor care muncesc în CEO, ieri, în urma articolului apărut în Jienii, ”Mă duc la lucru, ca la spânzurătoare”, oamenii au răbufnit și s-au descătușat pe faceboook.

Reacțiile au fost dure și au scos la iveală o mulțime de situații despre care administrația nu a scos un cuvânt.Oamenii se revoltă, e vorba de siguranța și sănătatea lor.

”La Cariera Jilț, transportul la și de la locul de muncă îl facem pe jos începând din toamnă, de când începe vremea rea, și până în primăvară.Eu împreună cu colegii mei de pe utilaje parcurgem zilnic patru kilometri pe jos la intrare și la ieșire din schimb”, a scris unul dintre nemulțumiți.

Alt salariat CEO, o nouă dezvăluire.”Transportul până la destinație se face cu autobuze casate.Transport muncitor carieră este făcut cu mașini numai bune de tăiat la fier vechi.Ba, mai mult, nici drumuri de acces”, spune acesta.Problema unor șefi care și-ar trage nemeritat spuza pe turta lor și a protejaților a reapărut în spațiul public.

”Au habar să vină  în fiecare sâmbătă și duminică, să facă niște liste cu cei care trebuie să primească duble.<<Ăsta e al meu.Păi și ăsta e al meu, trebuie să-l trec.Ia vezi cine mai e trecu și taie-l pe ăla, dă-l dracu’!>>Discuție între inginer șef și adjunct.S-a sesizat cineva că fondul alocat pentru zilele suplimentare lucrate, în mare parte, a fost plătit pentru șefi?Păi, nu!”, a fost o altă nemulțumire exprimată public.

Neinspirat, ca de obicei, senatorul  PSD Florin Cârciumaru s-a găsit tocmai ieri să trimită un mesaj minerilor și energeticienilor,  mesaj prin care prin care a clamat performanțele CE Oltenia, vorbind și despre sprijinul pe care l-a adus activității din minerit, despre disponibilitatea de a se face util oricând companiei, minerilor și energeticienilor.Nefericită poziționare într-o zi care s-a încheiat cu refuzul celor de la Jiliț Nord de a nu intra în schimbul III.

Alertă!”Aparatul de rezonanță magnetică să nu ajungă uitat în subsolul spitalului”

   S-au deschis șampanii, declarațiile de presă optimiste au curs, a fost spectacol mediatic după ce Ministerul Sănătății s-a împrumutat 250 de milioane de euro la Banca Mondială pentru a achiziționa aparatură medicală care să fie distribuită spitalelor din România.Printre câștigători, Gorjul, autoritățile locale au anunțat că în scurt timp la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu va ajunge un aparat de rezonanță magnetică, dar și un tomograf.”A fost semnat contractul de achiziție.Urmează să aibă loc licitația pentru achiziționarea acestuia și apoi adus aici”, declara pentru ”Pandurul” Gigel Capotă, managerul spitalului din Târgu Jiu.Totodată, acesta a precizat că în perioada următoare contractul cu firma care deține RMN-ul folosit în prezent va fi reziliat.

Euforia face bine la ten, însă practica ne mănâncă, experiența anilor trecuți a pus în gardă câteva cadre medicale din Târgu Jiu.Ortopedul Bogdan Niculescu este unul dintre medicii care nădăjduiește că aparatul de rezonanță magnetică nu va fi uitat prin vreun ungher al unității medicale din Târgu Jiu.”Acum să vedem dacă o să aibă unde să-l instaleze sau va rămâne prin subsolul spitalului ca multe aparate.Să vedem dacă interesul spitalului depășește interesul propriu al firmei private instalate acolo”, a scris Niculescu pe o rețea de socializare, completând: ”necesită o infrastructură existentă, altfel sunt costuri foarte mari”.Liderul Sanitas Gorj, Valentin Popa, a intervenit exprimându-și speranța că totul se va concretiza în interesul spitalului și al pacienților.”Eu cred că noi toți ne gândim în primul rând la serviciile pe care spitalul le poate oferi pacienților.Sper ca acele două aparate de înaltă performanță să vină și să fie instalate cât mai rapid”, a fost reacția președintelui Sanitas.

Ministrul Sănătății, Florian Bodog, a și avertizat viitorii beneficiari, declarând că niciun aparat de imagistică nu va fi livrat pentru a sta în cutie.”Vreau să vă asigur că niciun aparat nu va fi livrat să stea în cutie în niciun spital.În situația în care nu am găsit locul, el va fi imediat redirijat”, a declarat acesta.La Târgu Jiu, managerul Gigel Capotă a format o comisie care să șteargă de praf și să inventarieze aparatura medicală uitată prin te miri ce cotloane ale spitalului.S-au cheltuit sume imense de bani pentru achiziții în ultimii ani, totul a fost cumpărat în urma unor referate ale medicilor, dar mai nimic nu a fost montat și pus în funcțiune.Miliardele cheltuite nu au adus niciun beneficiu spitalului și pacienților, însă, cel puțin declarativ,  se va încerca valorificarea potențialului aparaturii care mai poate fi folosită.”Asta va ajuta medicii și va aduce o gamă mai variată de servicii pentru pacienți.În negocierile cu Casa de Sănătate, spitalul poate beneficia de contractarea unor noi servicii”, a precizat Capotă.Rămâne de văzut dacă se vor găsi bani pentru instalarea aparatului de rezonanță magnetică și pentru punerea în funcțiune a aparaturii prăfuite uitată prin ungherele spitalului, în condițiile în care toate acestea necesită eforturi financiare deosebite.

 

Persoană fizică, datorii de 100 de milioane la apă!

Gorjenii sunt puși pe doborât recorduri în noul an. Din fericire, nu se mai punctează “isprăvile” negative, decât în… cartea de datorii. Reprezentanţii S.C. Aparegio Gorj S.A. se luptă să recupereze restanţele la apă, dar au adversari redutabili. Directorul operatorului de apă şi canal, Traian Pătrăşcoiu, a dezvăluit că sunt locatari ce datorează o avere societăţii. “Sunt scări de bloc la care nivelul datoriei, pe un singur apartament, este de 10.000 de RON. Datorii foarte mari, care acumulează aproape datoria unei scări. Va ajunge conducta la respectivul apartament şi nu va fi contorizat până nu îşi achită datoriile la asociaţie. Nu putem să lăsăm toată scara fără apă pentru un locatar. Viaţa în comun este mai greu de înţeles de către unii, dar sperăm să-şi revină”, a afirmat Pătrăşcoiu.

Declaraţia vine în contextul în care “campania” de contorizare individuală, demarată de Aparegio, va continua în noul an. “Au venit şi locatarii blocurilor din ANL şi chiar din locuinţele sociale. Vrem să facem contorizare individuală pe casa scării, să nu mai existe diferenţe între contorii de la limita de proprietate şi contorii-proprietate ai locatariilor din apartamente. Acţiunea se va derula pe toată aria de acoperire a judeţului Gorj, nu numai în  municipiul Târgu Jiu”, a precizat directorul.

 

Vor mai mulți polițiști locali pe cap de locuitor!

Federația Națională a Polițiștilor Locali din România intenționează să crească numărul celor care îmbracă uniforma primăriilor.Reunită la mijlocul lunii decembrie 2017, la Cluj Napoca, asociația profesională a pus în prim plan necesitatea modificării legislației pentru reducerea plafonului de la o mie de persoane la 500 de persoane pentru un polițist local.Acest raport este prevăzut de OUG 63/2010, dar în multe localități a fost depășit de ani buni.La Poliția Locală Târgu Jiu sunt 137 de salariați la o populație (oficială) de 82.504 locuitori, procentul număr de cetățeni/polițist local prevăzut de OUG 63/2010 fiind dat peste cap de ceva timp.În 2010, municipalitatea a cerut acordul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici pentru suplimentarea numărului de polițiști locali cu 50, iar din momemtul aprobării solicitării au fost depășite limitele impuse de ordonanța 63.

Recent, primarul municipiului Deva a anunțat că va concedia 40 de polițiști locali, dar sursele noastre susțin că este vorba despre personal contractual, nu despre funcționari publici.La Târgu Jiu, subordonații lui Urdea nu se tem de eventuale disponibilizări, deoarece anul trecut s-au făcut angajări, situație care le oferă o anumită imunitate.

Primarul Romanescu și-a creionat investițiile pe care le vrea prinse în buget

Cetățenii municipiului Târgu Jiu sunt așteptați să facă propuneri la proiectul de buget pe 2018, municipalitatea încă mai organizează întâlniri pe această temă.Primarul Romanescu și-a creionat în linii mari investițiile pe care vrea să le demareze, mai rămâne ca în urma consultărilor cu cetățenii și a votului din Consiliul Local bugetul să fie bătut în cuie.Edilul vrea parcare subterană, pe două nivele, în parcul din fața Spitalului Tudor și a Tribunalului, prin realizarea căreia s-ar crea 300-350 de locuri de parcare.Un alt proiect asemănător vizează o parcare supraterană la Piața Centrală, Romanescu spune că se dorește obținerea finanțării de la Ministerul Dezvoltării, în caz contrar municipalitatea va apela la un credit.Costul parcării subterane este estimat la 4 milioane de euro.

Cinci baze sportive cu teren sintetic, gard împrejmuitor și nocturnă la cinci unități școlare, un alt obiectiv al edilului.Acestea vor fi în unități școlare, la Școlala Gimnazială nr.2, nr.7, nr.11, Liceul Teologic și la Liceul cu Program Sportiv.Propuneri prinse în buget sunt multe, unele vizează canalizarile de pe Teilor, Olari și Plopilor.Primăria intenționează să preia introducerea canalizării și amenajarea zonelor respective, asta în urma unei înțelegeri cu Aparegio.”Vrem să preluăm noi, pentru că sunt chestiuni urgente”, a spus Romanescu.În urma discuțiilor cu cetățenii s-a hotărât și prinderea în buget a anvelopării a zece blocuri.

Salariat CE Oltenia: ”Mă duc la lucru, ca la spânzurătoare”

  La Complexul Energetic Oltenia, începutul de 2018 este la fel de zbuciumat precum finalul lui 2017. Nemulțumirile răzbat în media și pe rețelele de socializare, sunt exprimate apăsat, negocierea Contractului Colectiv de Muncă presupune presiune.După primul an pe profit, în urma unei perioade negre pentru companie, așteptările oamenilor sunt mari, se speră recuperarea drepturilor pierdute în perioade de tristă amintire.Sindicatele își prezintă public doleanțele, se cer majorări salariale și vouchere de vacanță.Nu e liniște nici așa, cei cu salarii mici vor armonizare, nu procente unitare care să facă salariile mari și mai mari.Administrația nu a avut încă nici o  reacție, s-a mulțumit să emită un comunicat prin care se transmite că în 2018 eforturile financiare destinate investițiilor vor fi mai mari.

Admistrația CE Oltenia susține că în 2017 a realizat investiții care au depășit suma de 400 de milioane de lei.Printre acestea se regăsesc instalațiile pentru reducerea gazelor NOx la grupurile energetice nr.6 – SE Rovinari, nr.5 și 7 – SE Turceni, reabilitarea și modernizarea blocului energetic nr.3 Turceni, modernizare stație electrică SE Craiova.Au fost finalizate investiții de calibru, precum amenajarea depozitului de cărbune Arderea – Pinoasa Nord.Comparativ cu alți ani, în care gradul de realizare a investițiilor era de 30-35%, administrația precizează că anul trecut a fost de 80%.Pentru 2018 se prognozează un plan investițional mai mare cu 24%.

Cifre, comunicate, toate astea nu prea ajung la sufletul omului care vrea condiții de muncă mai bune și buzunarul mai greu.E dificil să fii optimist când zilnic te lovești de necazuri nerezolvate și iar amânate.Un salariat al complexului a răbufnit pe o pagină de socializare, și a scris o parte dintre problemele cu care se confruntă simpli salariați.

”De ce dracu’ stau toți cu <<limba-n gură>> și nu spun realitatea din producție???Covoare bandă–––nu–-role de tot felul–-nu–-materiale pentru vulcanizări–-nu, mai nou fac agrafări în loc de vulcanizări pe covoarele cu inserție textilă pe utilaje!!!…..Mă duc la lucru, ca la spânzurătoare!!!”

 

 

O comună va avea cel mai mare şi modern liceu din Gorj

Unii dintre edilii gorjeni încep anul în forţă, şi asta cel puţin la nivel de planuri. Este şi cazul primarului de la Roşia de Amaradia, Liviu Cotojman, care “se laudă” că va aduce investiţii de 2 milioane de euro în comună. Pentru ca proiectele să fie puse în aplicare, Cotojman cere şi ajutorul Consiliului Judeţean Gorj. “Încă din primele zile ale anului am fost invitat la Bucureşti, la Ministerul Dezvoltării, şi am reuşit să semnez contractul de finanţare pentru 6 proiecte, am dus completări şi pentru cel de-al şaptelea, asta înseamnă că, anul acesta, voi reuşi să aduc la Roşia de Amaradia aproximativ 2 milioane de euro, bani ce se vor regăsi pentru demararea unor investiţii utile.  Suntem deja în faza de pregătire a licitaţiilor. Având în vedere că nu mai avem niciun agent economic care să ajute la acumularea de sume pentru bugetul local, iar unitatea minieră ni s-a închis, sperăm ca Consiliul Judeţean să ne ajute să implementăm aceste proiecte prin asigurarea cofinanţării necesare”, a declarat primarul.

Pentru că învăţământul este considerat extrem de important la Roşia, printre viitoarele realizări s-ar număra şi “cel mai mare liceu din Gorj”.  “Sunt proiecte care se referă la infrastructură, construire de poduri, surse de apă în două sate, modernizarea şi dotarea liceului din localitate, pentru că după finalizarea investiţiei vom avea cel mai mare liceu din judeţ, şi cel mai bine dotat. Şcolile au avut prioritate, vom avea cele mai bune condiţii ale procesului instructiv-educativ”, a afirmat Cotojman.

Tudor reclamă nesimţirea care revarsă gunoaie pe şoselele Gorjului!

Gunoaiele i-au pus capac şefului Secţiei de Drumuri Gorj, Ion Tudor.  Pentru românii, distracţia e la loc de cinste, dar drumarii nu apreciază că au de muncă după Sărbători. Peisajul e dezolant, deoarece “mizeria” e parte integrantă după fiecare prilej de voie bună. Furios, Tudor a făcut şi un apel la cetăţeni, ca să-i demaşte pe turiştii certaţi cu ordinea şi curăţenia. “Pe 10-15 kilometri sunt sute de saci de gunoi, mă refer între Rânca şi Novaci. Au aruncat sticle, resturi cu mâncare, câinii au împrăştiat totul. Fac un apel la cetăţenii. Nu cred că îi convine unui cetăţean să-i arunc eu gunoiul în curte! Aşa fac alţii, aruncă gunoiul în curtea noastră, a tuturor. Haideţi să-i pozăm, ne trimiteţi nouă pozele, sau la presă! Este jenant să vezi pe marginea drumului cantităţi uriaşe de gunoi. Sigur, o să spună toată lumea că asta ne este meseria, dar parcă şi meseria altora este să păstreze curăţenia. Este destul de neplăcut să vezi o situaţie ca într-o ţară din a nu ştiu câta lume. După weekend, şi după sărbători, la marginea drumului sunt saci întregi cu resturi, cu gunoaie aruncate”, a spus Tudor.

Şeful de la Drumuri a adăugat că a desfiinţat şi o parcare din cauza gunoaielor. “Am fost nevoiţi să desfiinţăm parcări. În pădure, la Peştişani, am desfiinţat parcarea pentru că acolo, luni, mergeam cu raba şi încărcam saci, haine vechi, tot felul de gunoaie. Nu pot să cred că oamenii nu relizează că suntem într-un stat civilizat”, a completat Tudor.

Interesant este că aproximativ 10.000 de vizitatori au ajuns în zona montană Rânca în primele zile din Noul An, iar mulţi au făcut cale întoarsă pentru că nu au găsit un loc de parcare.

foto: gds.ro

 

Târgu Jiu.Dorel la puterea șapte în operațiunea ” RECUPERAREA DRAPELULUI”

Ghiță Pristanda ar fi obligat să zică bogdaproste și pentru ”renumerația mică, după buget” în Târgu Jiul zilelor noastre.Doreii autohtoni nu i-ar lăsa  nicio o portiță pentru a mai face un ban ”din steaguri”, i-ar fi imposibil.Concurență mare în domeniu, conu’ Zaharia (cel contemporan, șeful Edilitara) și-a trimis subalternii să adune steagurile arborate în oraș cu prilejul Zilei Naționale.Operațiunea ”RECUPERAREA DRAPELULUI” a fost imortalizată fotografic de unul dintre cititorii noștri, persoană care ne-a mărturisit că nu a mai prididit să numere la Doreii care se luptau cu steagurile prin centrul orașului.Șapte!Fix șapte salariați Edilitara lângă un steag.Unul cu scara, unul pe scară, altul cu steagurile, și mai altul tot cu vreo două steaguri bătute de ploie în brațe, iar ceilalți trei numărau pâna la 44.Să fie steagurile lui Ghiță, altfel iar nu are ce face conu’ Zaharia și se apucă de numărat.Ipostaza a fost surprinsă în buricul târgului, la intrarea în Centrul de Calcul, și a fost motiv de bășcălie amară pentru trecători.Curat murdar, mon cher!

Imagine incredibilă din curtea unui liceu din Târgu Jiu

Liceul cu Program Sportiv din Târgu Jiu este o unitate de învățământ cunoscută de mai toți locuitorii municipilui, localizarea sa nefiind, în principiu, o problemă.Înființat în 1992, și amplasat în zona de de sud a orașului, acesta a fost construit pe vatra unui vechi cartier care a fost ras de pe fața pământului în anii sistematizării comuniste.O imagine document ne prezintă parte din curtea unității de învățământ în anul 1980.Casa din fotografie poate fi localizată în zona intrării în sala mare de sport (pe la chioșcuri),  perimetrul de acces în instituție a elevilor.Ca reper poate fi luat blocul din cadru, imobil situat în lateralul stației de troleibuz de astăzi, stație aflată peste stradă de Liceul Sportiv.

Credit foto: Jean Cernitoiu