La Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, au apărut formularele prin care pacienții pot cataloga modul în care au beneficiat de servicii de cazare și tratament pe durata internării. Există o prevedere legală în acest sens și, iată, se aplică și la cea mai mare unitate medicală din județul Gorj. Pe lângă ”fișa de satisfacție”, suferinzii își pot scrie impresiile într-o ”condică de sugestii și reclamații” sau depune sesizări în cutiile poștale care pot fi găsite în fiecare secție. Bolnavii nu ezită să se plângă, nemulțumirile vizează condițiile din spital și activitatea unor cadre medicale.
Primarul municipiului Târgu Jiu, Marcel Romanescu, a reușit să închidă un întreg scandal în câteva secunde. Invitat la TV SUD, edilulul a trebuit să vină cu un punct de vedere, după ce în media locală au apărut declarații ale lui Viorel Caragea, fost șef al IPJ Gorj, care s-a arătat revoltat de posibilitatea construirii unei parcări pe esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor. ”Nu poți să te atingi de parcul amenajat de fostul primar Titu Pâinișoară și de singura statuie serioasă a lui Brâncuși din orașul ăsta”, declarase Caragea, precizând că va face sesizări peste tot, în situația în care municipalitatea va da curs unui astfel de demers.
”Nu se va face nicio parcare acolo. A fost o sugestie pe care am asculta-o, sunt deschis la propuneri, dar am luat decizia de a nu pune în aplicare ideea. Nu va fi parcare la Casa de Cultură a Sindicatelor!”, a spus Romanescu, care a adăugat că va face demersuri pentru intrarea cladirii în patrimoniul orașului.
Viceprimarul din Târgu Jiu, Adrian Tudor, vrea o privelişte mai frumoasă pentru locuitorii municipiului. Tudor este deranjat, în primul rând, de maşinile mortuare, dar nu este nici mare fan al operatorilor de cablu. Pentru a nu mai folosi parcările publice, reprezentantul primăriei este determinat să de o hotărâre “împotriva” maşinilor de serviciu.
“Dacă este nevoie voi iniţia un proiect de hotărâre prin care să reglementăm, mai clar decât este acum, parcarea maşinilor de firmă pe raza municipiului Târgu Jiu. Este deranjant că, din orice parte ai intra în acest municipiu, găseşti, în primul rând, parcate pe domeniul public, dricuri. Este o afacere, înţeleg, însă nu ne reprezintă ca imagine genul acesta de maşini. Este deranjant, de asemenea, că o parte a Căii Eroilor e transformată în parcare pentru maşinilie unui operator de cablu TV şi internet, care nu înţelege că trebuie să îşi asigure o parcare pentru aceste maşini”.
Tudor a mai spus că afaceriştii trebuie să caute soluţii pentru a nu sufoca municipiul.
“Târgu Jiu a devenit, pe de-a întregul, o parcare pentru tiruri şi remorci foarte mari. Mediul privat trebuie să caute o variantă de parcări pentru astfel de tiruri şi remorci, poate şi Primăria dacă va identifica un astfel de teren”.
Dacă planul lui Tudor are undă verde, cei care nu vor respecta regulile ar putea primi sancţiuni considerabile.
Institutul de cercetare INSEMEX Petroșani investighează modul în care s-a produs explozia urmată de un incendiu de la Hurezani. Incidentul a avut loc în urmă cu mai bine de o săptămână în județul Gorj, la o magistrală de gaz. Specialiştii din Valea Jiului vor realiza expertiza tehnică în cazul exploziei. La mijlocul acestei luni, două persoane au fost transportate la spital, în urma deflagraţiei la conducta unei staţii de pompare a gazelor din localitatea Hurezani. Opt maşini ale angajaţilor şi acoperişul sediului administrativ au fost distruse de flăcări, iar focul s-a extins şi la sediul administrativ al societăţii comerciale.
Primăria municipiului Târgu Jiu va trebui să aloce pentru salarizarea personalului sume considerabil mai mari decât în 2017. Bugetul pe 2018 trebuie să se plieze pe măririle de anul trecut, care în acest an vor fi plătite 12 luni din 12, și pe majorarea forțată de aplicarea noilor măsuri fiscale prin care oamenii nu au pierdut la salarii.
Astfel, în proiectul de buget pe 2018 sunt previzionate cheltuieli de 12,8 milioane de lei, comparativ cu 10,9 milioane cât au fost în 2017. Se previzonează salarii de 5,4 milioane la Direcția Publică de Venituri, 1,8 milioane la Evidența Populației, 4 milioane la Direcția de Patrimoniu și puțin peste un milion pentru Centrul Brâncuși.
Cresc automat și subvențiile, Poliția Locală are alocat în proiect 9,7 milioane de lei, Transloc 6 milioane, Teatrul este previzionat cu 4,2 milioane de lei.
Bugetul a fost fundamentat pe 223 milioane de lei, în condițiile în care municipalitatea va avea încasări de 167,7 milioane.
Ministrul Educației, Liviu Marian Pop, a prezentat numărul unităților școlare cu grupurile sanitare în exterior. Acesta promite într-un mesaj pstat pe facebook că în următorii trei ani de guvernare a alianței PSD-ALDE problema va fi rezolvată.
”La 159 de ani de la Unirea Principatelor Române, avem 2418 unități școlare cu grupurile sanitare în exterior. Prin programul de guvernare PSD-ALDE, în cel mult trei ani, autoritățile locale, județene și centrale vor face ca toate unitățile școlare din România să aibă condiții decente pentru educația elevilor și preșcolarilor”, transminte ministrul Pop.
Din tabelul de mai jos putem observa județul Gorj pe poziția 20, în dreptul căruia este trecută cifra 28. Mai greu de înțeles, județul Vaslui figurează cu 389 unități școlare cu grupurile sanitare în exterior, în condițiile în care județul are 5 (cinci) orașe și 81 de comune.
Reacția imediată a mai multor salariați ai CE Oltenia, după ce directorul general Sorinel Boza a făcut declarații care privesc majorarea salariilor din companie. Acesta, deranjat de unele acțiuni ale sindicatelor, a transmis salariaților că legea permite o majorare de doar 4,7%, dar se vor face eforturi fantastice pentru o majorare de până la 10%. Totodată, șeful complexului a anunțat că banii ce se vor regăsi în buzunarul oamenilor vor lipsi de la mentenanță, acolo unde se va renunța la anumite lucrări.
”De la 15 TW anul trecut la 15 TW anul acesta, de la 22,5 milioane de tone de cărbune anul trecut la 22,2 milioane de tone anul acesta nu putem vorbi de creșteri de productivitate fizică, ci doar valorică. Creșterea de productivitate valorică este de 4,7%. Dacă ne permitem să facem niște eforturi fantastice și să mărim salariile până la aproape de 10% este un lucru pe care ni-l asumăm noi…Vom căuta soluții pentru această sumă. Nu o găsiți dumneavoastră cu domnul ministru. Domnul ministru a spus să găsim noi soluții și să i le prezentăm dumnealui. Nu le căutați dvs sindicate cu domnul ministru” a spus Boza, la Tele 3, vizibil deranjat de vizita sindicaliștilor la Ministerul Energiei.
Boza a reușit la rându-i să irite mai mulți salariați, oameni care i-au bătut obrazul cu mesaje postate pe o rețea de socializare. Aceștia i-au reamintit directorului general o parte din condițiile în care se muncește și se obțin rezultate în CE Oltenia.
” Ce uită să ne spună domnul director general este că producția aceasta de TW și milioane de tone de cărbune se face de la an la an cu mai puțini oameni! Atunci, unde se duc diferențele de bani care rezultă din plecările de personal???”, a scris unul dintre cei nemulțumiți.
”Domnule Boza, dumneata poți da cu sapa mai mul decât anii trecuți cu mai puțină mâncare? Întreb și eu, adică ceri producție mai multă, da’ cu același salariu de12 ani”, a întrebat, retoric, alt salariat CEO.
”Mărirea salarială trebuie făcută după criterii ce privesc performanța profesională și atât; și NU în detrimentul mentenanței, funcționării agregatelor și siguranței personalului”, a punctat un domn care a dorit să scoată în evidență pericolele care le implică neasigurarea corectă a mentenanței.
Edilul comunei Băleşti, Mădălin Ungureanu, e negru de supărare după şedinţa extraordinară de la Consiliul Judeţean Gorj. Primarul nu a primit niciun leu la împărţeala din 23 ianuarie, deşi ceruse o sumă importantă pentru cofinanţări. Ungureanu se gândeşte de unde să strângă cureaua, iar “victimele” ar putea fi chiar angajaţii instituţiei pe care o conduce.
“În niciun caz nu mă aşteptam la aşa ceva în urma repartizării de la Consiliul Judeţean. Nu ne-au repartizat pentru comuna Băleşti niciun leu, am primit doar pentru drumuri suma de 87.000 de lei. Este rău pentru că nu au putut să ne dea nimic, acum vom vedea ce vom face. Datorită aşa-zise revoluţii fiscale, veniturile ne-au scăzut. Noi am solicitat suma de 600 de mii de lei, pentru că ne-au trimis dumnealor o circulară, să solicităm bani pentru susţinerea proiectelor pe care le avem în derulare, cofinanţări. Din calculele pe care le-am făcut, avem o gaură de aproximativ 15 miliarde de lei. Vom fi nevoţi să tăiem de peste tot, de la consum, de la administrativ, vedem şi la salarii. Luăm în calcul şi această ipoteză, deşi noi când am făcut salariile şi coeficienţii, noi nu am mărit, nu am scăzut. Băleştiul şi Bâlteniul sunt comunele cu cea mai mare populaţie din judeţ, şi au primit 0 lei. Nu pot fi decât dezamăgit”, a preziat Ungureanu la Radio Infinit.
Mai mult, este pusă în pericol şi activitatea echipei Internaţional Băleşti, singura formaţie din judeţ care activează în Liga a 3-a.
“Chelutielile cu echipa, numai să participe la această competiţie, sunt foarte mari, vom vedea ce soluţie vom aplica. Luăm în calcul să ne retragem din campionat dacă nu vom găsi o sursă clară de finanţare”, a mai spus Ungureanu.
Ministerul Tineretului și Sportului nu a găsit bani să premieze canotoarele care au obținut aurul la campionatele mondiale de anul trecut desfășurate la Sarasota, în Statele Unite ale Amercii. Deși România nu a obținut titlul mondial decât la canotaj și haltere, ministrul de resort, Marius Dunca, spune că din octombrie până în prezent nu au fost bani, dar problema va fi rezolvată în cel mai scurt timp.
”Am fost la ministrul Dunca înainte de Crăciun, că am crezut că putem face ceva pentru sportivi, și mi-a spus că nu sunt bani”, a declarat Elisabeta Lipă, președintele Federației Române de Canotaj, pentru Tolo.ro.
Canotoarele campioane mondiale trebuie să primească pentru performanța obținută 56. 000 de lei de la minister, iar printre ele se află și Denisa Tîlvescu, din Târgu Jiu.
”Când ne-am întors de la mondiale, ni s-a spus că o să ne intre banii. Nu s-a precizat ceva concret, nu cunosc prea multe detalii”, ne-a spus tânăra gorjeancă.
Pentru aurul obținut, cuantumul total al premierii pentru fiecare sportiv este de 84.ooo lei.
În cazul banilor de la MTS, sumele pentru premieri sunt identificate din accize, Loteria Națională și alte surse legale din care se asigură autofinanțarea sportului. Ministrul Dunca părea convins că problema va fi rezolvată odată cu repartizarea banilor din bugetul pe 2018, dar după ce a tot dat asigurări că situația o să se așeze s-a dezlănțuit la adresa Federației Române de Canotaj. Șeful MTS le-a reproșat canotorilor că se antrenează tot anul, că se consumă resurse pentru cantonamente, bugetul e mare. Cei de la ”canotaj” au răspuns printr-o scrisoare publică.
”Ne reproșați că avem cel mai mare buget, da, așa este, ne reproșați că ne pregătim tot anul, da, este adevărat, ne reproșați că stăm în bazele MTS, corect! Da, toate astea se fac în numele performanței sportive. Dumneavoastră, ministrul Sportului, considerați că se poate altfel?”, scriu, printre altele, reprezentanții Federației Române de Canotaj.
Nelu Pavel, consilier județean PSD, nu are liniște de când primarul municipiului Târgu Jiu, Marcel Romanescu, refuză ca municipalitatea să mai cheltuie bani pentru susținerea târgului de vechituri, Coleus. Pavel a ajuns și la prefectul Ciprian Florescu, unde a căutat să rezolve doleanța, dar reprezentantul guvernului în teritoriu nu a avut nicio poziție. Liderul rromilor spune că sunt probleme cu plata chiriei și ar dori ca primăria Târgu Jiu să contribuie din nou cu bani. Actualul edil a luat decizia de a nu mai achita 18.000 de lei/lunar pentru chiria Coleus, fapt care l-a determinat pe Pavel să organizeze un miting și să amenințe cu altele. Acesta se plânge că primarul Romanescu iese din birou atunci când consilierul județean PSD reușește să intre pentru a-l îndupleca să revină asupra deciziei.
