Diriguitorii Complexului Energetic Oltenia se tem de plecări masive din companie. Condițiile de muncă, salarizarea și incertitudinile viitorului sunt elemente care cântăresc greu în decizia celor care spun că de abia așteaptă Ordonanța pentru a părăsi unitatea. Starea de fapt a fost expusă și de unul dintre liderii de sindicat, care dă de înțeles că o să fie prinși în programul de disponibilizări colective doar anumiți salariați. Asta, deși mai mulți lucrători din CE Oltenia au afirmat în spațiul public că plecările voluntare prin programul de restructurare nu pot fi limitate.
”Sunt 200 de disponibilizări care se vor face în 2018. NU VOR FI PREA MULTE CONCEDIERI PENTRU CĂ SUNT CERERI MULTE SĂ PLECE. Sunt oameni care vor să plece din companie. Sunt oameni bolnavi, cu probleme, care vor să plece. Bine că nu sunt 1000 de disponibilizări. Nu am avea cu cine să facem treabă dacă ar pleca atâția oameni. Sindicatele și-au făcut treaba și au negociat aceste disponibilizări”, a spus Eugen Iovan, lider de sindicat la Termocentrala Turceni.
Mesajul e clar, va pleca cu Ordonanța numai persoanalul care se va încadra în criteriile care vor fi stabilite curând.
Primăria municipiului Târgu Jiu trebuie să găsească fonduri pentru a achita drepturile a zeci de polițiști locali. Aceștia, în 2016, prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor ”Pro Lex” – grupa Târgu Jiu, s-au adresat instanțelor de judecată după ce administrația locală nu a vrut să aplice ordinul MDRAP 776/2015. Ordinul ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice stabilea că polițiștii locali trebuie să primească norma de hrană 6 (32 de lei/zi calendaristică) și norma 12 B (5 lei). Primăria Târgu Jiu nu a pus în practică ordinul în cauză și a alocat maximum 800 de lei pentru norma de hrană a unui salariat de la Poliția Locală. Diferența de aproximativ 300 de lei a fost reclamată în instanță de Sindicatul Pro Lex, iar în toamna lui 2017 Tribunalul Gorj dădea câștig sindicaliștilor în dosarul 27382/3/2016. În 5 februarie 2018, Curtea de Apel Craiova stabilește definitiv și irevocabil că Primăria Târgu Jiu este bună de plată. În urma deciziei, 70 de polițiști locali o să primească aproximativ câte 7.200 de lei. Conform OG 90/2017, banii aferenți a doi ani de neaplicare a Ordinului 776/2015 se vor acorda în tranșe anuale în termen de cinci ani.
Acuzații extrem de grave la adresa cadrelor medicale de la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu. Cristian Toader Pasti, consilierul președintelui Consiliului Județean Gorj, a semnalat o situație extrem de gravă. Acesta, într-o emisiune radiofonică, a spus că din farmacia spitalului se scot multe medicamente scumpe care nu se regăsesc în tratamentul pacienților.
”Se scot de la farmacie medicamente extrem de multe și extrem de scumpe, dar nu se regăsesc în ambulatoriu”, a punctat Pasti, la Radio Infinit, dând asigurări că știe ce vorbește.
Totodată, consilierul lui Cosmin Popescu a făcut trimiteri spre o piață paralelă a medicamentelor și a anunțat controale inopinate la SJU Târgu Jiu.
”Vom merge și noaptea. Eu am fost nominalizat să mă ocup de spital. Dacă mă duc și văd mizerie ori dacă medicul de la Urgențe doarme, va fi problemă. Trebuie să vedem dacă Gigel Capotă își face datoria”, a mai spus Pasti.
Grădiniţa cu program normal Nr. 15 din Târgu Jiu îşi va desfăşura activitatea într-un spaţiu nou. Autorităţile locale vor aloca fonduri pentru ca 80 de preşcolari să poată învăţa în condiţii mai bune. Măsura a fost luată după ce clădirea actuala a unităţii de învăţământ a fost retrocedată. Fondurile vor fi alocate integral de Primărie şi se ridică la aproximativ 450 de mii de lei.
“În acest an vom finaliza lucrările. Avem o fostă centrală unde vom încerca să făcem toate demersurile ca la 1 septembrie să mutăm grădiniţa care astăzi funcţionează într-un spaţiu privat, în zona 11 Iunie. Nu trebuie să mai avem cheltuielie pe care le avem în acest moment cu clădirea respectivă, care a fost retrocedată”, a declarat primarul municipiului Târgu Jiu, Marcel Romanescu. Noua locaţie a instutuţiei va fi amenajată în locul unei foste centrale termice din cartierul 1 Mai Vest, spaţiul fiind amplasat în vecinătatea directă a grădiniţei “Constantin Brâncuşi”.
În altă orinde de idei, autorităţile locale vor demara investiţii ample şi în modernizarea şi extinderea infrastructurii şcolare sportive la 6 unităţi de învăţământ. Aici vor apărea baze sportive care vor fi realizate la standarde ridicate, cu terenuri multifuncţionale şi instalaţii de iluminat. Finalizarea terenurilor de sport s-ar putea face până la începutul anului şcolar, iar de noile utilităţi vor beneficia toţi locuitorii municipiului, atunci când nu se desfăşoară ore de curs.
Două mari probleme i se pun zilnic pe tapet primarului municipiului Târgu Jiu, Marcel Romanescu: lipsa locuințelor și cea a locurilor de muncă. Edilul șef precizează că municipalitatea înregistrează în prezent peste 2.000 de cereri pentru locuințe, tinerii și persoanele din categorii defavorizate speră că se va găsi o soluție și se va rezolva cu obținerea unei case și în cazul lor. Romanescu mai spune că numărul este mult peste posibilitățile actuale ale Primăriei, chiar dacă, în continuare, urmează să fie alocate ANL-uri și locuințe sociale, repartiții în funcție de punctajul obținut la dosar de fiecare solicitant.
O altă problemă majoră, la Târgu Jiu, oamenii se plâng autorităților că nu găsesc un loc de muncă, iar investitorii că nu au de unde selecta personal pentru activitățile demarate în oraș.
”E adevărat că pe de o parte apar solicitări pentru locuri de muncă, iar pe de altă parte apar investitori care spun că nu găsesc oameni pe care să îi folosească în activitatea pe care o desfășoară. Aici, cred că este și o problemă a forței de muncă. Este calificată pe anumite domenii în care nu există cerință la nivelul pieței din județul Gorj. Ținând cont de cei care au venit să investească în Târgu Jiu și, cred eu, de cei care vor veni în perioada următoare, sperăm să acoperim toată această cerere de forță de muncă”, a spus primarul Romanescu.
Investitorii nu își permit, însă, să ofere salarii la nivelul celor din sistememul bugetar, acesta fiind un element care cântărește mult în deciziile oamenilor.
Scris, vorbit, ei ne sunt reprezentanții. Aleșii noștri, oameni trimiși în Cosiliul Județean cu mandat de a rezolva problemele locurilor, pentru a pune la punct strategii care să ne scoată din fundatura în care suntem. Chiar dacă unii au fost scoși din jobene politice, noi suntem cei care le-am validat statutul. Gorjul are 33 de de consilieri județeni, aleși plătiți cu minimum 900 de lei/lună cu obligația de a participa la două ședințe pe comisii și una ordinară. Excepțiile nu se punctează, ideea e că pe umerii acestor oameni ar trebui să apese responsabilitatea funcției, problemele arzătoare ale județului. O simplă lecturare a rapoartelor de activitate devine puternic argumet ideii de restructurare a acestei instituții. Prea mulți, pentru prea puțin, în traducere liberă.
Rapoartele de activitate sunt publice, dar asta nu este, obligatoriu, un îndemn la decență. Să le spui alegătorilor că ți-ai făcut treaba doar pentru că ai participat la manifestările prilejuite de Ziua Națională e dovadă de stomac rezistent și de multe altele. Să îți faci de cap în timpul ședinței de Consiliu, e bătaie de joc nedisimulată. Unor aleși nu le mai pasă de nimic, presa poate să semnaleze cât vrea, ei se masturbează intelectual frenetic chiar în prezența jurnaliștilor. Zilele trecute, ședința ordinară din februarie a Consiliului Județean Gorj. Ordinea de zi mai mult decât încărcată, s-a discutat bugetul, agenda culturală a județului, raportul Autorității Teritoriale de Ordine Publică. Multe chestiuni cu greutate, 13 puncte bătute în cuie, plus alte probleme prinse la Diverse. Prezent și consilierul județean Nelu Pavel, gorjeanul nostru care a ajuns celebru în toată România după ce s-a chinuit să citească ”Jurământul” aducător de mandat la județ. Consilierul PSD nu prea s-a sinchisit de ședință și si-a omorât timpul navigând pe internet. Binefaceri contemporane, telefonul alungă plictiseala și singurătatea. În vreme ce se dezbătea bugetul, acesta admira o cadână blondă și se motiva. ”Îmi iubesc prietenii, dar pe dușmani îi ador…pentru că voi fi mereu cu o treaptă înaintea lor”, mesaj motivațional pentru băiatul de băiat, consilier județean PSD, Pavel Nelu. Asta ”buchisea” alesul pe telefonul mobil, de votat se votează cum cere partidul. Nu trebuie să-ți încarci existența cu atâtea nimicuri. Coleg de suferință cu pesedistul, alt consilier județean. Și el prins în meandrele netului, dar preocupat de o altă tematică: sportul. Pasionat de tenisul de câmp, domnul lectura rezultatele și cronicile partidelor. 900 de lei lunar, statutul de reprezentanți ai gorjenilor și cadâne unduitoare în fața ochilor. Chiar în timpul ședințelor publice.
Bugetul pe 2018 prevede 200 de disponibilizări la Complexul Energetic Oltenia. La fel va fi și în următorii doi ani, când vor pleca prin ordonanță tot atâtea persoane. Deocamdată, nu sunt stabilite criteriile în care vor fi disponibilizați acești salariați. A existat un plan care prevedea disponibilizarea a 760 de persoane pentru 2018, dar în urma discuțiilor cu sindicatele și cu conducerea Ministerului Muncii s-a ajuns la un număr de 200 de concedieri colective în acest an. ”Proiecția din acest an ține de contractele pe care le avem cu furnizorii noștri, de numărul de personal, de discuțiile cu sindicatele”, a spus Ion Rușeț, consilierul managerului Sorinel Boza.
Oamenii vor să-și ia banii și să își vadă de viață, reprezentanții sindicatelor spun că sunt mulți doritori care vor să fie prinși în programul de disponibilizări colective.
”Încă nu s-au depus cereri, dar sunt foarte mulți colegi care întreabă. Sunt oricum peste 200. Cei mai mulți mai au un an sau doi până la pensie și vor să plece pentru că au înțeles că va fi ultimul an în care se mai primesc veniturile de completare și plățile compensatorii. Este nevoie de forță de muncă tânără în cariere și termocentrale”, a precizat Constantin Mitrescu. vicepreședinte al Federației Naționale Mine Energie.
Forța de muncă tânără nu este prea încântată de ceea ce oferă Complexul Energetic Oltenia. Nivelul de salarizare și condițiile de muncă au determinat mulți tineri să plece din companie, chiar ca beneficiari ai programelor de restructurare.
Reprezentanții Distribuție Oltenia și jandarmii gorjeni au luat, marţi dimineaţă, la pas cartierele Panduraşul şi Obreja din Târgu Jiu. Împreună cu oamenii legii, angajaţii CEZ Distribuţie au verificat branșamentele la rețelele electrice ale locuitorilor din zonele respective. Acţiunea s-a desfăşurat în “zonele roşii” ale municipiului, locuri în care furturile de curent sunt o practică obişnuită.“Zonele au fost alese în funcţie de verificările pe care echipele operative le realizează pe raza municipiului şi sunt identificate ca fiind zone roşii, zone unde se pierd cantităţi mari de energie electrică. Aceste zone au fost identificate în baza noastră de date, ca fiind zone cu numeroase cazuri de genul acesta. E o zonă cu maximum 300 de case, frecvent realizăm acţiuni pentru a determina locuitorii să renunţe la astfel de practici, care generează fluctuaţii de tensiune şi pot genera pierderi de vieţi oemeneşti sau electrocutări”, au declarat reprezentanţii distribuitorului de energie. CEZ România încurajează consumatorii să anunţe ori de câte ori identifică astfel de cazuri, care îi pun în pericol şi pe cei care nu aleg să sustragă energie electrică.
Listele cu persoanele care vor beneficia din februarie de clase vor fi aprobate miercuri în Directorat. În aceste zile sunt analizate, iar propunerile subunităților care vizează circa opt mii de salariați ai Complexului Energetic Oltenia se vor concretiza fără mari modificări, cel mai probabil. ”Directoratul de miercuri va aproba listele. Le-am primit din teritoriu la finalul săptămânii trecute, trebuie să facem simulări, să vedem per ansamblu bugetul cum se situează și miercuri vom aproba în Directorat. Vrem ca oamenii noștri să simtă deja din luna februarie această creștere salarială. Sunt peste opt mii de oameni care vor beneficia de creștere. Am primit liste de la toate subunitățile, nu sunt probleme”, a spus managerul CE Oltenia, Sorinel Boza.
Salariații companiei cer transparență totală, consideră că este obligatoriu ca toată suflarea din interior să știe cine a primit și cât a primit.
”Trebuie să se afișeze listele pe fiecare unitate în parte cu cei care au primit clase și cu numărul de clase primite, clasa veche și clasa actuală!!” este cererea imperativă, din spațiul public, a unui salariat CEO.
Vești neplăcute pentru locuitorii întregii Oltenii și nu numai, mult așteptatul Spital Regional din Craiova rămâne, în continuare, doar la stadiul de proiect. Asta și pentru că România nu a trimis la Bruxelles toate documentele necesare pentru cele trei spitale, Iași, Cluj Napoca și Craiova, unități medicale ultramoderne care se doresc construite cu fonduri europene.
În cazul Craiova situația este și mai delicată, trebuie o altă poziționare, ceea ce presupune ca autoritățile să identifice și să cumpere un alt teren. De aici până la începerea lucrărilor de construcție este un drum care trebuie străbătut aviz cu aviz, fapt care va amâna cu mult demararea proiectului.
”Nu sunt trimise nici toate documentele, pe care ar fi trebuit să le avem deja, la Bruxelles. Căutăm soluții pentru cele trei spitale, iar situația nu pot să spun că mă bucură. Acum urmează să văd cine este vinovat de cele întâmplate. Vreau să nu am o atitudine critică, vreau să am o atitudine constructivă”, a spus premierul Viorica Dăncilă.
Sunt probleme mari și în ceea ce privește linia de metrou Gara de Nord – Aeroportul Otopeni, în cazul căreia există riscul ca Bruxelles să trimită înapoi documentația incompletă.