Luni, 19 februarie, de la orele 19:00, în Parcul Central din Târgu Jiu, va avea loc spectacolul de lumină, muzică și dans ”Brâncuși, Statie și Lizica în grădina fermecată”, manifestare prin care se dorește celebrarea ”Zilei Brâncuși”. ”Spectacolul vă propune o fericită întâlnire cu dansul necomformist, la aceea vreme, a Lizicăi Codreanu pe muzica lui Erik Statie, integrate firesc în decorul magnific al spațiului brâncușian dintre Masa Tăcerii și Poarta Sărutului, pe Aleea Scaunelor iluminată feeric de lumină și culoare”, se arată într-un comunicat al Consiliului Județean Gorj.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean prin Ansamblul Profesionist ”Doina Gorjului” și Muzeul Județean Gorj ”Alexandu Ștefulescu”.
Continuă schimbul de replici tăioase între senatorul Cârciumaru și primarul comunei Bustuchin, Ion Ciocea. Cel din urmă nu înțelege cum PSD Gorj nu s-a bătut pentru obținerea Ministerului Energiei, în condițiile în care Complexul Energetic Oltenia este plămânul economic al Gorjului și un pilon strategic în Sistemul Energetic Național. Cârciumaru a spus zilele trecute că Ion Ciocea nu mai are ce căută în PSD, din cauza lui partidul pierzând un parlamentar. Edilul șef de la Bustuchin, la schimb, îi reproșează că nu se bate pentru problemele gorjenilor, mai mult, nu îl vede bine în viitor pe Cârciumaru.
”Trebuie să înțeleagă că este un simplu cetățean. Este acum președinte de partid, dar când i-o veni și lui rândul, probabil o să fie mai rău. Eu cel puțin am plecat cu fruntea sus, cu aproape 9.000 de voturi. El cred că nu ar pleca nici cu 1.000, ar fi foarte mult”, a spus, la Radio Infinit, Ciocea. ”Renegatul” îi reamintește lui Cârciumaru cum a fost luat de mână de Mischie și pus să candideze. ”Cârciumaru să îi mulțumească lui Ponta și lui Mischie că l-au luat de mână și l-au pus să candideze de la PSD, că niciodată nu era primar și președinte de partid”, a mai declarat primarul de Bustuchin.
Acesta mai crede că partidul din care a făcut parte se află pe un trend descendent, situație care nu-l încântă, în condițiile în care a muncit mult pentru PSD.
Cetățenii municipiului Târgu Jiu continuă să nu-și plătească datoriile către Polaris. Firma de salubrizare are de recuperat 22 de miliarde de lei vechi, numai de la asociațiile de propietari. Deși anul trecut s-a dispus sistarea ridicării gunoiului menajer, datornicii nu dau semne că sunt dispuși să achite serviciile furnizate de societatea de profil. Pe lângă alte probleme cauzate de neîncasarea acestor sume, reprezentanții Polaris anunță că situația de fapt nu mai permite continuarea unor investiții.
”Dacă am avea acești bani, am recupera în oraș. Voiam să introducem încă 60 de platforme subterane în Târgu Jiu. Era altceva. Nu mai era atâta mizerie. Nu putem face asta pentru că avem de recuperat foarte multe datorii. Așa am fi avut peste 80% din oraș dotat cu platforme subterane”, a spus, la un post de radio, directorul Polaris Târgu Jiu, Ion Pătrașcu.
Salariații din penitenciare, prin sindicatele reprezentative, s-au repliat în fața valului de acuzații publice care curg în celebrul caz al anchetei de la Spitalul Penitenciar Rahova. Lucrătorii din Administrația Națională a Penitenciarelor cer plata orelor suplimentare deja efectuate, condiții mai bune de muncă și asigurări în cazul producerii unor evenimente nedorite la locul de muncă. De asemenea, sindicaliștii pun pe tapet informații care ar trebui să ducă la eliminarea empatiei cu persoanele private de libertate.
Federația Sindicatelor din Administrația Penitenciarelor a distribuit pe site-ul său un material prin care se vor scoase în evidență inechitățile dintre un deținut și un pacient internat într-un spital public din România.
Sub titlul: ”Pușcăriașii, de două ori mai bine hrăniți decât bolnavii din spitalele de stat”, cititorul descoperă diferențe semnificative între drepturile unei persoane private de libertate și cele ale unui bolnav. Astfel, alocația pentru hrană în cazul deținuților este de 32 de lei/zi, plus zece lei în zilele considerate sărbători legale. La aceste sume alocate se mai adaugă suplimente alimentare din grădinile și fermele unităților. Ca paralelă, se scoate în evidență că suferinzii din unitățile medicale din sistemul public primesc mâncare la găleată și, uneori, nu se pot atinge de ea. Hrană de 15 lei/zi, alocația maximă.
Aproape de adevăr, alocația de hrană pentru bolnavii diagnosticați cu hepatită, neoplazici – copii este de 16,6 lei, iar în cazul pacienților TBC, HIV/SIDA – adulți, de 16 lei/zi. Aceste categorii au alocate cele mai mari sume pentru hrană. Informativ, salariații unor ministere primesc 37 de lei, neimpozabil/zi normă de hrană. Este cazul celor care își efectuează serviciul în ture, cei de ”la zi” beneficiază pentru hrană de 32 de lei, zilnic.
Cetăţenii din municipiul Târgu Jiu nu se mai înghesuie să-şi plătească impozitele la început de an. Locuitorii din oraşul lui Brâncuşi trebuie să achite aproximativ 40 de milioane de lei, în 2018, dacă vorbim de taxele pe clădiri, terenuri şi mijloace de transport în comun. Autorităţile locale speră ca luna martie să-i aducă pe oameni la ghişee, având în vedere că aceştia vor beneficia, şi în acest an, de bonificaţia de 10% la plata impozitului dacă achită sumele datorate pentru tot anul până la finalul lunii viitoare. Scadenţa primului termen de plată este 31 martie, iar cei care nu-şi vor achita dările vor plăti din aprilie majorări de întârziere de 1% pe lună la debitul restant.
Iarna îşi reintră în drepturi. Administrația Națională de Meteorologie anunţă că, de la mijlocul acestei săptămâni, vremea rea se va abate peste țara noastră. Meteorologii aşteaptă un ciclon dinspre Marea Mediterană care va aduce ploi, vânt puternic şi lapoviţa în sud şi ninsori în nord, în vest şi la munte.
“Urmează o vreme de iarnă potrivită pentru această perioadă. ANM va emite fie informări, fie atenţionări pentru că ne aşteptăm la precipitaţii posibil însemnate cantitativ asociate şi cu intensificări ale vântului”, a declarat Mihai Hustiu, meteorolog ANM.
Sergiu Cristian Zună, 42 de ani, este un gorjean care a plecat de acasă cu gândul de a reuși. Fost luptător la Asociația Sportivă Armata Târgu Jiu, Cristi nu și-a propus puțin. Ambițiile sale au vizat deschiderea unei afaceri care să fie dedicată într-o bună măsură românilor din Italia. Ajuns acolo în 1996, Zună a muncit din greu, iar în 2001 a deschis primul restaurant românesc din Palestrina, oraș situat la 20 de kilometri de Roma. Pe lângă local, gorjeanul și soția sa, Geanina, au avut în grijă magazinul alimentar ”Jiul”, dedicat comercializării produselor tradiționale românești. Fostul sportiv a vrut și o cafenea. Cinci ani românii și italienii au frecventat ”Bar Centrale”, situat în Piața Centrală a orașului. Astăzi, restaurantul cu două săli, trei sute de locuri, aranjat după cum impun standardele vremurilor, este principala preocupare a lui Zună. ”La Cristi” a devenit un reper în viața locurilor, acolo italienii servesc prânzul și își serbează diferite evenimente, iar românii se regăsesc ca și comunitate. Nunți, botezuri, petreceri de tot felul, Cristi și Geanina știu să fie gazde bune. Însuși primarul localității l-a felicitat pe român pentru activitățile sale, Consiliul Local găsind de cuviință să-i înmâneze o diplomă.
14 februarie și 8 Martie, petreceri cu artiști români ”La Cristi”
Lunile februarie și martie sunt marcate de evenimente, iar patronul de restaurant Zună nu putea sta cu mâinile în sân. A pregătit petreceri care să reunească românii din jumătate de Italie, nu numai din Roma. Așa se face, pentru a avea trebuie să oferi. Reguli de aur al unui joc economic pe care gorjeanul le-a învățat. Pentru Valentine’s Day și 8 Martie s-a organizat, și în restaurantul său vor putea fi urmăriți artiști din România.
”Pentru ziua de 14 februarie îl avem pe Liviu Puștiu, iar la petrecerea de 8 martie vor veni cei de la Triton și Luminița Țicleanu. Muzică și interpreți de acasă, meniuri tradiționale, căutăm să reunim cât mai mulți români. Sunt ani de zile de când ne organizăm așa. Va fi frumos, e greu departe de țară. Astfel de evenimente sunt un bun prilej pentru a mai simți bucuria vieții. Nu numai responsabilitățile, greutățile”, ne-a spus Cristi Zună, patronul gorjean de la porțile Romei.
Guvernul PSD-ALDE a hotărât să ia 90% din profitul companiilor de stat, fără o analiză prin care să identifice și să găsească rezolvarea urgentă a problemelor care apasă fiecare entitate în parte. În această situație se regăsește și Complexul Energetic Oltenia, unde, pe lângă multele probleme existente în procesul de producție, intervine cea a locuitorilor din Rovinari. Depozitul de cărbune de la Roșia poluează și îmbolnăvește în tăcere o întreagă comunitate, însă guvernanții nu au găsit de cuviință să urgenteze construcția noului depozit, preconizat pentru a intra în funcțiune în primul semestru al anului 2019. Închis la începutul lui 2016, depozitul de la Roșia a fost redeschis în 15 septembrie 2017 și trebuie închis în 30 aprilie 2018. Totul este prevăzut printr-o hotărâre adoptată de guvern care a avut drept scop realizarea stocurilor de cărbune și funcționarea termocentralelor Rovinari, Turceni, Ișalnița și Craiova II. Interesul național și siguranța Sistemului Energetic Național au avut prioritate, dar oamenii din Rovinari nu au trei vieți pentru a aștepta la nesfârșit. Milioane de particule de praf de cărbune se regăsesc în aerul pe care rovinărenii îl respiră în fiecare zi. Situația a depășit cota de alarmare, însă factorii de decizie dau impresia că au pus batista pe țambal.
Până la realizarea noului depozit cetățenii acestei localități sunt condamnați să respire boală. Nu s-a căutat o minimă strategie prin care locuitorii din cartierele cele mai afectate să aibă acces la un antidot, să se încerce, oarecum, protejarea lor. La un moment dat, s-a căutat ”o împărțire” a orașului, demers prin care taxele și impozite să fie diferențiate, în funcție de gradul de poluare. Un proiect respins, însă.
Echipa de baschet ACS Târgu Jiu trece prin momente delicate, lipsa banilor este o problemă tot mai apăsătoare ce se speră a fi rezolvată și cu ajutorul autorităților. Înființată în vara anului trecut, formația a fost înscrisă în liga a doua și și-a propus descoperirea și perfecționarea unor tineri baschetbaliști, fără a avea obiective îndrăznețe care să se fi vrut concretizate printr-un anumit loc în clasament. Realitate dură, de la înființare, nimeni de la ACS Târgu Jiu nu a primit salariul. Nici măcar unul.
”Sunt toate (salariile n.red) restante, nu s-au plătit nici către jucători, nici către staff-ul tehnic. Este situația reală. Noi, pe lângă munca efectivă, am pus și suflet, și pasiune. Vom merge până la capăt în acest sezon”, a spus, la Radio Infinit, Claudiu Alionescu, antrenorul echipei.
Cei de la baschet speră în implicarea autorităților locale, dar veștile de la Consiliul Județean nu sunt tocmai îmbucurătoare. Instituția are un buget estimat destinat sportului de numai 1,2 milioane de lei, sumă care va fi împărțită până la nivelul proiectelor destinate sportului de masă.
Hidroelectrica a anunţat că va face toate demersurile legale pentru punerea în funcțiune a hidrocentralelor de pe Jiu. Costrucția lor a fost contestată de organizațiile de mediu, care susţin că amenajarea energetică va conduce la dispariția râului, asta deşi compania a cheltuit până acum circa 155,50 milioane de euro din 226 de milioane, suma alocată pentru proiectul hidroenergetic. Acordul de mediu fusese obţinut în 2003, înainte ca România să devină membru al Uniunii Europene, când regulile de mediu au devenit mult mai stricte. Conform Hidroelectrica, energia produsa de centralele construite pe Jiu ar fi permis alimentarea cu electricitate a peste o sută de mii de gospodării cu un consum mediu lunar de 200 kWh/lună. Cu toate acestea, Curtea de Apel București a anulat, la sfârşitul anului trecut, autorizațiile de construire. Noua hidrocentrală ar fi captat aproximativ 85% din debitul Jiului pe toată lungimea Defileului. Conform specialiștilor, apele Jiului au întreținut viața tihnită pentru 1.142 de specii, dintre care aproape 200 sunt protejate la nivel național și internațional. Dacă se realiza hidrocentrala, viața acestor specii era pusă serios în pericol, și cele mai multe ar fi dispărut.