Adrian Tudor, Luis Popa și Claudiu Manta par să rămână pistele care să ducă la ”candidatul de 40 de ani” ce va fi desemnat de PSD să candideze pentru funcția de primar al municipiului Târgu Jiu. Primarul comunei Runcu, Adi Cîmpeanu, a declarat pentru cotidianul Pandurul că nu intenționează să renunțe la proiectele demarate în comuna pe care o conduce.
”Acum nu sunt interesat, am multe proiecte de finalizat la Runcu, nu pot să îi las pe oamenii de aici”, a spus Câmpeanu.
În condițiile date, Tudor, Popa și Manta ar fi cei trei politicieni care se potrivesc profilului de candidat prezentat în spațiul public atât de Florin Cârciumaru, cât și Mihai Weber. Dintre aceștia, doar Adrian Tudor și-a exprimat disponibilitatea pentru o eventuală candidatură.Numele lui Luis Popa a fost pomenit în trecut, iar în cazul lui Manta junior s-a vorbit despre o promovare în aparatul central.
Putea fi o zi oarecare de mai, zi și lună ce s-au tot plimbat prin calendarele existenței noastre în care, de prea multe ori, doar numărul anului a contat. Ei au vrut să fie istorie, iar noi, plictisiți de mușcatele de pe stâlpii orașului, am îmbrăcat suflete de sărbătoare convinși că ai noștri, cei mari, și-au întors fața către orașul pe care ani de zile nu s-au deranjat să îl privească în agonia depopulării sale.16 mai 2015 și, în sfârșit, la Târgu Jiu erau semne că România și o întreagă lume nu ne lasă să ne ștergem de pe hartă cu nepriceperea noastră. Cu premierul Victor Ponta și Livu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – de la acea dată, prezenți în sala de festivități a Primăriei municipiului Târgu Jiu, s-a semnat contractul care trebuia să ofere comunității un stadion de fotbal la standarde europene.
”Pe fondul discuțiilor purtate cu reprezentanții Companiei de Investiții, am stabilit ca în continuare CNI să se ocupe de absolut tot, plecând de la studiul de fezabilitate până la predarea la cheie a complexului sportiv, de patru stele”, spunea primarul de atunci, Florin Cârciumaru.
S-a vorbit mult, cuvintele mari deveneau mici și, una peste alta, investiția care urma să înghită mai bine de 20 de milioane de euro trebuia finalizată în 18 luni de la data începerii construcției. Încă mai exista fotbal, toți își doreau să vadă Pandurii pe noua arenă, în cupele europene. Odată cu demararea și avansarea lucrărilor s-au tot vehiculat termene peste termene, echipe aduse la Târgu Jiu pentru meciul de deschidere, populația trebuia convinsă că în viitorul apropiat porțile stadionului se vor deschide oficial. Vorbe în vânt și campanii electorale, cele mai pesimiste date avansate au fost depășite, iar în toamna târzie a lui 2017 cetățeanul află că ivestiția s-a cam finalizat, dar nu poate fi dată în uzul comunității. I se spune că este necesar alt proiect, alte licitații, noi lucrări și, poate, în vara lui 2018 va putea merge la un spectacol sportiv acolo. Noul primar, Marcel Romanescu, lămurește lucrurile subliniind că proiectul inițial nu a prevăzut amenajarea zonelor adiacente, exteriorul construcției care este în picioare.Pentru ”finalizarea finalizărilor” ar mai fi nevoie de aproximativ 2 milioane de euro, sumă pe care CNI s-a angajat să o suporte în mare parte. Doar verbal, însă.
Ce-i mai trebuie stadionului?
”Pentru punerea în funcțiune a obiectivului de investiții mai sunt necesare o serie de lucrări, care nu fac obiectul contractului inițial, cum ar fi:
– amenajările și rețelele exterioare (canalizare ape pluviale și ape menajere, rețea hidranți exteriori, diverse branșamente). Toate aceste lucrări, care s-au dovedit necesare în urma optimizării soluției tehnice avizată la studiu de fezabilitate precum și în urma obținerii anumitor avize, conduc la necesitatea reaprobării indicatorilor tehnnico-economici aprobați prin HG 890/2014 printr-o nouă Hotărâre de Guvern”, cităm dintr-un document oficial.
În atare condiții, amenajarea peisagistică pare un simplu moft ușor realizabil, deocamdată nu poate fi vorba de un aviz ISU, fără de care nu pot fi organizate nici măcar vizite de grup ale arenei.Temperatura în interioare trebuie menținută la 12 grade Celsius, iar asta arde la buzunarele municipalității.Fără toate branșamentule puse la punct nu s-au putut realiza probele la toate echipamentele și dotările stadionului.
”Verificarea zilnică a pompelor cu ajutorul cărora se fac epuisimente, a tuturor spațiilor și a încăperilor din cadrul obiectivului”, o altă dandana pe capul autorităților locale care trebuie să cheltuie, fără a putea încasa nimic deocamdată.
Astea sunt realități extrase din documente oficiale, realități despre care autoritățile au tot ”uitat” să vorbească. Ani la rând s-a mințit cu zâmbetul pe buze.
Probleme negate
Pe surse, am aflat că execuția interioarelor lasă mult de dorit. S-a lucrat cu materiale de proastă calitate și într-un ritm alert. Viceprimarul Aurel Popescu a dat asigurări că totul este în regulă, iar prefectul Ciprian Florescu declara că nu are nicio o emoție în privința lucrărilor efectuate acolo. Zilele trecute, în trei rânduri, s-au desprins elemente decorative din acoperiș, totul pare decupat dintr-un fim urât.
”Partea metalică, cea care îmbracă stadionul, este executată cu mari probleme. Acoperișul nu s-a nimerit la forma din proiect și l-au găurit de vai mama lui. Plouă în tot stadionul printre rosturile de dilatare. Rosturile de dilatare sunt acele zone de legătură dintre plăci. Nu s-a făcut izolarea corespunzătoare și curge apa. Nu s-a mai turnat șapă de egalizare, iar plăcile de granit au venit cu deficiență de tăiere și ce a ieșit, Dumnezeu cu mila”, ne-a spus, printre multe altele, unul dintre muncitorii aflați pe șantierul stadionului.
Până și vestitul hotel de patru stele este considerat cel mult la nivel de internat cămin pentru elevi. Mocheta a fost lipită de podea cu prenadez, iar din baie se intră direct în cameră.Dotarea vestiarelor este considerată una ”de mâna a doua”, în sensul că s-a cumpărat mobilier ieftin, sub standardele care au existat până la demolarea vechii arene.
Drumarii gorjeni au fost puşi la încercare de către primele ninsori serioase care s-au abătut asupra judeţului nostru. Cele mai mari bătăi de cap le-au avut reprezentanţii secţiei de drumuri în staţiunea montana Rânca. Aici a urcat şi Bogdan Bratu, directorul general al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Craiova, care a vrut să se asigure că turiștii coboară în siguranță. Ion Tudor, şeful Secţiei Drumuri Naţionale Târgu-Jiu, a declarat că subordonaţii săi au ţinut situaţia sub control.
“Am avut peste 50 de utilaje pe drumuri, plus încărcătoarele, plus autofreza. Toţi oamenii au fost prezenţi la datorie, încă de vineri, Gorjul fiind unul dintre judeţele în care a nins cel mai mult. Circulăm cu asfaltul curat pe toate drumurile din judeţ, cu excepţia drumului 67 C Novaci – Rânca, unde acţionăm în continuare cu material antiderapant, temperatura fiind foarte scăzută. Folosim şi clorura de calciu şi încercăm să-l aducem, până seara, la starea iniţială. Mai avem zăpadă tocată pe Munţii Godeanu, de la Obârşia Lotrului până jos, în Valea Cernei, unde am acţionat şi cu autofreza”, a spus Tudor.
Şeful drumurilor de la Gorj a avut şi câteva recomandări pentru şoferi
“Rog conducătorii auto să nu uite că circulă în regim de iarnă, să aibă cauciuri corespunzătoare de sezon, şi atunci când întâlnesc autospecialele de la deszăpezire să facă loc, pentru că sunt vehicule în regim de intervenţie. Nu vrem teribilisme! Am mai avut situaţii când au intrat între utilaje, se supun unor riscuri acei conducători auto. Avem o colaborare foarte bună cu poliţia rutieră şi jandarmi montani, ne coordonăm împreună eforturile ca rezultatele să fie cele scontate”, a precizat Tudor.
Clubul Pandurii Târgu Jiu pare o fantomă rătăcită prin liga a doua a fotbalului românesc, iar cei care au ucis-o se încurajează, caută ”eroul” care, cu sânge rece, să bată țărușul în inima a ceva ce se încăpățânează să mai stea la aparate. Zilele astea se va judeca din nou falimentul și se așteaptă un act de deces oficial. Certificatul pentru liniștea mult dorită de cioclii.
Cauzele prăbușirii sunt multe, acuzele au curs și mai curg, dar nimeni nu vrea să dea explicații despre ce s-a întâmplat după ianuarie 2014. Cum de un club care cheltuise cu personalul nici 1,3 milioane de euro/an a ajuns la ”performanța” ca într-un timp relativ scurt să aibă înregistrați în actele contabile 9 milioane de euro pentru aceleași operațiuni.La Pandurii, numărul celor aflați pe ștatul de plată ajunsese la 120, o adevărată făbricuță, mare parte dintre aceștia fiind protejați ai sistemului care conducea județul. S-a aruncat cu bani în stânga și în dreapta, prioritar nu a fost viitorul clubului de fotbal, ci mulțumirea unor recomandați politic.
235.393 de RON i-au intrat pe card lui Narcis Răducan, într-o perioadă în care jucătorii nu erau plătiți cu lunile, iar clubul pe care îl conducea se îndrepta spre insolvență. Fostul președinte de la Pandurii, demascat ca ilegal de instanțele de judecată, dar cu sprijin politic, a avut grijă ca în nici 30 de zile calendaristice să-și pună contul la îngrășat, fără să-i pese vreo secundă de ce se va întâmpla cu echipa din Târgu Jiu. În perioada 14 iulie 2016 – 10 august 2016, prin patru tranzacții bancare prietenii cu putere ai lui Răducan au încercat să-l aducă pe acesta cu plățile la zi. Mai mult, să-i achite și comisionul pentru vânzarea unui jucător, situație nemaiîntâlnită în lumea fotbalului. Ceilalți nu mai contau, se mai făceau ceva plăți tot cu dedicații, plus un praf de mărunțiș aruncat în ochii celor fără pedigree. În scurt timp, memoriile fotbaliștilor neplătiți au obligat la soluția disperată numită insolvență. Iată, acte oficiale care demonstrează că nimeni nu a vrut nici măcar în ceasul al doisprezecelea să salveze Pandurii Târgu Jiu. Aceștia nu sunt ultimii bani pe care Răducan i-a încasat de la Pandurii, până la plecare a mai semnat ștatul.Avem:
Canotoarea Denisa Tîlvescu surprinde, tânăra din Târgu Jiu și-a dezvăluit recent, la Pro Tv, una din pasiunile pe care le practică în timpul liber. Sportiva de 21 de ani, din palmaresul căreaia lipsește doar o medalie olimpică la seniori, face minuni din hârtie. Mici bijuterii confecționate după antrenamente extrem de dure, ”meniul” zilnic fiind cei 50 de kilometri ”trași” pe luciul lacului.
”Toate felicitările și câte un mic gest, o mică machetă, tot ce fac dăruiesc”, spune Denisa Tîlvescu.
Ea a reușit să câștige tot ce putea câștiga un sportiv până la acastă vârstă, în 2017 fiind campioană europeană și mondială cu echipajul de 8+1 al României. Cu gândul la viitor, a realizat și o machetă cu tricolorul pe prima treaptă a podiumului de la Tokyo, localitate unde se va desfășura următoarea olimpiadă.
Război pe toate fronturile în Partidul Social Democrat, se duc bătălii pentru putere la nivel central, iar în teritoriu tot mai mulți pesediști au început să își arate colții. Aceștia din urmă sunt nemulțumiți din cauza lipsei unor recompense venite de la partid, după ce în campaniile electorale au transpirat serios, dar nu pentru a trăi cu satisfacția platonică a gloriei social democrate. PSD centrează, PSD dă cu capul, asta într-o lume politică unde opoziția nu depășește condiția juniorului împins de regulamente într-o ligă în care se servește carne crudă la mic dejun, prânz și cină. La Târgu Jiu, cei doi viceprimari, Aurel Popescu și Adrian Tudor, au căutat să țină apele în matcă și au ieșit cu declarații care să alimenteze în continuare speranțele membrilor de partid. Campania pentru prezidențiale bate la ușă, iar cu o armată nemțumită în spate rezultatele bătăliilor pot fi intuite cu mult înainte.
În timp ce Popescu și Tudor spuneau că partidul face eforturi și caută soluții pentru recompensarea celor care au muncit în campanii, senatorul Florin Cârciumaru, șeful PSD Gorj, nu s-a sfiit să spulbere iluziile lipitorilor de afișe. Brutal de sincer, acesta a punctat foarte clar că PSD-ul nu prea ar avea oameni pregătiți care să preia funcții pe la deconcentrate, așa cum se așteaptă în organizația locală.
”Toți președinții organizațiilor din teritoriu au pus problema asta domnului Dragnea și domnului prim ministru, că în teritoriu toate unitățile deconcentrate sunt conduse de oamenii PNL, oameni de la alte partide. Noi nu am reușit să-i promovăm datorită faptului că pozițiile actuale de conducere sunt ocupate prin concurs. Este adevărat, toată această supărare nu este numai la Gorj și că toată lumea așteaptă după Codul Administrativ. Codul Administrativ, deocamdată, este la Senat, chiar la comisia pe care o conduc, comisia cu administrația. Nu am avut timp să văd cu ce punct de vedere vine guvernul, dar dacă e așa cum am văzut, discutat, și spunea domnul prim ministru, se va reorganiza toată administrația și funcțiile vor fi ocupate prin concurs.NOI NU AVEM MARI SPERANȚE CĂ PSD – UL VA PUTEA SĂ-ȘI PROMOVEZE OAMENII ÎN ACESTE FUNCȚII, PENTRU CĂ ORGANIZÂND UN CONCURS, CONCURSUL TREBUIE SĂ FIE CORECT ȘI OAMENII CARE SE DUC LA CONCURS, DACĂ ÎNVAȚĂ, NU CONTEAZĂ AVIZUL SAU SUPORTUL POLITIC”, a declarat la TV SUD Cârciumaru.
Primarul municipiului Târgu Jiu, Marcel Romanescu, a semnat primul set de contracte prevăzut în Planul Naţional de Dezoltare Locală. Edilul, care a fost însoţit la Bucureşti de către Raul Chiriac, şeful Serviciului de Investiţii din cadrul Primăriei, spune că avut discuţii “fructuoase” cu reprezentanţii Ministerului Dezvoltării. Romanescu a pus accent pe investiţiile în şcoli, toate proiectele urmând a intra în procedura de licitaţie după ce va fi finalizat bugetul de la nivelul municipiului Târgu Jiu, adică după 15 februarie.
“În acest moment, avem 9 proiecte deja semnate, şi mai avem 4 pe care urmează să le semnăm în perioada imediat următoare. Avem dotări cu mobilier la Spiru Haret, Tudor Vladimirescu, Henri Coandă, la liceul Bârseşti, la Gheorghe Magheru. Avem deja semnat proiectul de finanţare pentru Calea Eroilor, semnat chiar miercuri de către mine la Ministerul Dezvoltării. Avem semnat proiectul cu etajare la Şcoala Sfântul Nicolae şi amenajarea atelierelor la grupul şcolar Traian Vuia. De asemenea, şi reabilitarea corpului D de la Bârseşti”, a precizat primarul.
Alte proiecte ar putea fi demarate în funcţie de “economii”. “Din discuţiile pe care le-am avut şi cu domnul ministru, şi cu cei doi secretari de stat, în condiţiile în care vor exista economii, pentru ca la licitaţie s-ar putea ca sumele pe care noi le avem aprobate pentru proiecte să scadă, vom încerca, cu acordul dânşilor, să finanţăm şi alte proiecte pe care noi le avem deja depuse, acceptate, dar încă nefinanţate. Ca prioritate pentru noi, dicutăm de parcarea de lângă Piaţa Mare, un proiect destul de amplu. Discutăm de amenajarea Teatrului de Vară şi realizarea unui bazin de înot în spatele Complexului Sportiv care se construieşte”, a mai spus Romanescu.
Anul 2018 aduce și creșterea prețului rovinietelor, cele mai semnificative majorări vor fi înregistrate în cazul vechiculelor de transport marfă care depășesc 3,5 tone.La această categorie, se va junge la prețuri cu peste 85% mai mari decât în 2017.Cât va costa noua rovinietă:
Categoria A – Autoturisme
7 zile – 3 euro
30 de zile – 7 euro
90 de zile – 13 euro
12 luni – 28 de euro
Categoria B – vehicule de transport marfă cu MTMA (masa totală maxim autorizată) între 0 și 3,5 tone
7 zile – 6 euro
30 de zile – 16 euro
90 de zile – 36 de euro
12 luni – 96 de euro
Categoria C – vehicule de transport marfă cu MTMA între 3,5 și 7 tone
1 zi – 12 euro
7 zile – 3o de euro
30 de zile – 60 de euro
90 de zile – 171 de euro
12 luni – 600 de euro
Categoria D – vehicule transport marfă cu MTMA între 7,5 tone și 12 tone
1 zi -12 euro
7 zile – 33 de euro
30 de zile – 66 de euro
90 de zile – 188 de euro
12 luni – 660 de euro
Pentru o comparație, se observă că rovinieta pentru Categoria C crește de la 4 euro la 12 euro pentru o zi, de la 16 la 30 de euro pentru 7 zile, apoi de 32 la 60 de euro pentru 30 de zile, de la 92 la 171 de euro pentru 90 de zile și de la 320 la 600 de euro pentru 12 luni.
Cei care au jucat fotbal la echipe din Tg-Jiu, sau pe la echipe din judeţ, dar mai ales cei care au inceput fotbalul pe terenurile din Complexul Sportiv Municipal şi care acum probabil se apropie de vârsta pensionării, îşi mai amintesc că principalul teren de antrenament din stadion era fostul teren 2. Acolo chiar se jucau şi meciuri oficiale, pe lângă antrenamentele de zi cu zi ale pandurilor, sau ale altor echipe din Tg-Jiu, pentru cei care nu ştiu trebuie spus că au fost vremuri în care în municipiu erau 3-4 echipe înscrise la judeţ. Dar acolo au crescut mai ales juniorii deveniţi mai târziu jucători la Pandurii şi alte echipe din Gorj, micii fotbalişti din Tg-Jiu de acolo porneau spre performanţă sau măcar spre o viaţă sportivă.
Mari fotbalişti aduşi la inaugurare
Devenit un maidan fără iarbă din cauza exploatării şi neîntreţinerii lui corespunzătoare, terenul 2 a fost transformat de responsabilii de la Pandurii în teren sintetic, la un an după promovarea în A a gorjenilor. Cei care au asistat la inaugurare îşi amintesc ce nume mari de fotbalişti şi conducători ai FRF au trecut atunci pe la Tg-Jiu să joace un meci demonstrativ, spre bucuria tinerilor fotbalişti care au avut ocazia să vadă pe terenul lor şi câteva foste glorii ale Craiovei Maxima dar şi pe şeful federaţiei, la acea vreme Mirca Sandu. Sandu i-a avut alături pe Lupescu, Belodedici, Iovan, Săndoi, Sandu Boc, Ungureanu, Prunea, Moraru și Mateuț. Nume de fotbalişti adevăraţi care nu au mai trecut cu altă ocazie pe la Tg-Jiu, poate şi pentru că alt teren nu s-a mai inaugurat! Cu toţii s-au declarat atunci impresionaţi de baza sportivă a gorjenilor, stadionul mare fusese cosmetizat cu scaune din plastic şi tribune supraînălţate care il făceau să arate mai de prima ligă. Realizarea cea mai mare o constituia însă terenul sintetic făcut la standarde moderne, pe nisip, cu iarbă sintetică de calitate şi granule din cauciuc pentru a nu solicita articulaţiile, spre deosebire de terenurile din curtea şcolilor unde s-a aşezat covorul de iarbă direct pe bitum, iar de nisip sau granule nici nu poate fi vorba în unele cazuri.
S-au jucat sute de meciuri oficiale de juniori
Revenind la terenul cu iarbă sintetică, garantat atunci de constructori cel puţin zece ani, acesta a fost dat în folosinţă grupelor de copii de la Pandurii care din 2006 au avut practic o casă a lor, mai târziu lângă teren ridicându-se şi clădirea centrului de copii. Ani de zile, terenul 2 a gazduit sute de meciuri oficiale ale juniorilor pandurilor dar şi ale celor de la Liceul Sportiv şi zeci de turnee, fără a mai lua în calcul meciurile de liga a treia pe care le juca acolo echipa a doua a gorjenilor. Suprafaţa acestuia însă a rezistat destul de bine fiind puţin deteriorată doar în zona porţilor, unde putea destul de rapid să fie reparat prin întinderea unei bucăţi noi din covorul deja achiziţionat prin 2013 de cei de la Pandurii. Din păcate, responsabilii clubului din 2014 au decis să decoperteze terenul care nu ieşise nici din garanţie şi nu au mai pus nimic în loc. Cu toate că exista, cum am spus, covor nou de teren sintetic achiziţionat de club în ideea schimbării covorului atunci când terenul ar fi depăşit perioada garantată de funcţionare.
Nu a fost niciodată un teren nou de antrenament
Dun păcate, oameni care nu pot spune că au ceva în comun cu fenomenul, nişte politicieni care s-au vazut puşi prin conducerea clubului începând din 2014, fără a avea habar de fenomen sau de consecinţele deciziei lor, au luat hotărârea de a scoate covorul sintetic de pe teren propunând înlocuirea lui cu iarbă naturală, proces mult mai scump şi de durată. Dacă ar fi ales atunci doar înlocuirea covorului sintetic, lucrarea era aproape gratuită, pentru că exista deja covorul nou şi granulele din cauciuc, şi probabil că se realiza înlocuirea în mai puţin de o lună. Dar cei care vremelnic au trecut prin conducerea clubului nu s-au gândit atunci la cum să aducă mai repede copiii înapoi în stadion, ci doar la cum să mai stoarcă clubul de nişte bani, pe care urma să îi încasesze atât firma care demola terenul dar şi cea care urma să îl refacă cu iarbă naturală. Printr-o hotărâre a Consiliului de Administraţie din acea vreme, responsabilii clubului (a se citi iresponsabilii) au decis să demoleze terenul sintetic, astfel că într-un week-end, de la începutul lunii mai 2015, buldozerele au intrat şi au distrus covorul de iarbă sintetică şi a doua zi a fost încărcat în maşini şi dus la groapa de gunoi. De neînţeles pentru mulţi a fost atunci graba cu care s-a demolat terenul pentru că juniorii mai aveau doar un meci de jucat acasă până la finalul sezonului şi au fost nevoiţi atunci să joace la Rovinari. Graba era însă justificată probabil de presiunile firmei care urma să execute lucrările pentru un nou teren cu iarbă, Gama Verde, firma fratelui baronului PSD din Vrancea, Adrian Oprişan, semnând încă din 27 martie 2015 deja celebrul contract cu numărul 1373 care a apărut şi în presa din acel an împreună cu primele facturi emise de firma lui Oprişan, deşi lucrările nici nu demaraseră încă. Interesant este însă faptul că deşi terenul de iarbă naturală nu s-a mai realizat nici după trei ani, Gama Verde a încasat bani de la Pandurii şi, conform listei publicate deja de administratorul judiciar, s-a mai înscris şi la masa credală la intrarea în insolvenţă cu aproximativ 2 miliarde de lei vechi, bani solicitaţi pentru contractul de amenajare şi întreţinere a terenului de antrenament şi pentru întreţinerea terenului de joc, după cum se precizează într-o convenţie din 30 martie 2015, deşi, atenţie, echipa nu mai avea nevoie de teren de joc pentru că stadionul intrase deja în procedura de demolare şi Pandurii juca la Severin.
Jaf aparent legal pe contracte de demolare şi mentenanţă
La Tg-Jiu nici nu era nevoie de contract de întreţinere a terenului de joc sau a altor terenuri de antrenament, deoarece clubul avea în parcul propriu toate utilajele necesare întreţinerii terenului, achiziţionate din 2012 când s-a realizat noua suprafaţă de joc. Dar se pare că banii nu erau aşa o mare problemă pentru conducerea de atunci, care părea preocupată doar de risipirea lor, şi de aceea se arunca cu miliarde pe contracte de întreţinere a gazonului sau de demolare a terenului, acesta fiind dezafectat de o firmă care avea contracte numeroase cu CEO, Dogerik Trans SRL, firmă a unui prieten al responsabilului financiar al clubului, Dorin Ioana. Cum s-ar putea justifica acest jaf de miliarde, bani aruncaţi pe demolarea unui teren sintetic funcţional, pe amenajarea unui teren de iarbă imaginar, care nu a mai fost construit niciodată, dar şi pe întreţinerea unui teren de joc pe care nu mai juca nimeni şi care oricum putea fi întreţinut fără costuri astronomice de personalul de la club cu utilaje proprii.
În marea risipă în care se complăcea conducerea de la Pandurii chiar crease în 2015 un nou departament, numit (sic!) „Mentenanţă terenuri”, şi angajase acolo oameni care urmau să lucreze la întreţinerea terenurilor aflate doar pe hârtie. Pentru că în realitate cei de la mentenanţă, care acum se găsesc cu salarii de încasat la masa credală, nu mai aveau obiectul muncii, clubul având practic un singur teren, terenul 3 de antrenament pe care îl îngrijeau angajaţii de la Primăria Tg-Jiu.
Juniorii nu mai au vestiare şi teren de trei ani
Cert este că, de atunci, cei care au avut şi au de suferit au fost juniorii pandurilor şi antrenorii lor, copii neavând unde se antrena şi unde juca şi făcând zeci de kilometri să poată juca un meci acasă, pierzând ore întregi pentru a se deplasa la un antrenament pe un teren din afara oraşului şi neavând, tot de atunci, nici vestiare unde să se echipeze pentru că echipa mare a fost mutată la vestiarele juniorilor când stadionul a fost demolat. Antrenorii juniorilor au fost permanent înjosiţi,obligaţi să pregăzească copii pe terenuri improprii, ei nu şi-au mai putut desfăşura normal activitatea, fiind mai mult preocupaţi de găsirea de terenuri de antrenament şi de convingerea părinţilor să nu îşi retragă copiii de la fotbal.Singura legătură cu juniorii a acestei clădiri o constituie un birou pentru şeful centrului şi camerele de la mansardă în care sunt cazaţi o parte dintre juniorii grupelor de republicani.
Acoperișul Palatului Administrativ demonstrează că pe acolo se doarme bine și pe salarii frumoase.Un cetățean a sesizat pe facebook existența unei găuri în acoperișul clădirii și timp de câteva zile nimeni nu a mișcat un deget pentru a remedia problema.Dincolo de situația de neacceptat, a existat riscul real al producerii unor accidente.Până astăzi, nimeni de acolo nu a ieșit public să spună dacă lucrurile au intrat în normal.
”STATUL…DUREROS…ÎN FUND…9-01-2018.Au trecut 9 zile de la Revelion sau 7 zile de cînd s-a prezentat la serviciu.Deși a avut timp suficient, Statul încă nu și-a revenit, încă îl mai doare în fund după beție.Moțăie…În așteptarea unei furtuni meteo sau media…și a unui idiot în locul și momentul nepotrivit să-i cadă o bucată de tablă în cap.Sau pe mașină.Nu are preferințe.Îl doare în fund….”, a scris cetățeanul pe facebook.
